În data de 1 martie 1873 în Braşov ajungea primul tren. În acelaşi an, în 1 iunie a fost inaugurată prima gară a oraşului. Primul tren sosea în această gară a Braşovului la ora 11.30, de la Sighişoara. Ieri, la aceeaşi oră, veteranii CFR au sărbătorit 140 de ani de la eveniment, amintind că atunci, la 1 iunie, Braşovul a fost racordat la reţeaua feroviată.
Veteranii CFR au depănat amintiri din „epocara de aur” a transportului feroviar, iar cei mici au luat cu asalt locomotiva de epocă ce a fost expusă pe linia 1.
„În 1873 a fost terminat tronsonul Sighişoara – Braşov, al magistralei Oradea –Braşov. Primul tren care a ajuns în Braşov, în martie 1873, a fost un marfar care transporta piatră pentru tearasamentele căii ferate Braşov – Predeal, ce a fost inaugurată în 1879. Când a venit prima garnitură, în oraş s-au închis toate magazinele, iar braşovenii au venit să vadă trenul”, povesteşte Radu Bellu, inginer în cadrul Regionale CF Braşov.
În timp, Braşovul a devenit unul dintre cele mai importante noduri feroviare ale ţării, până în 1931 fiind construite căi ferate cel legau Braşovul de Sibiu (1908), Zărneşti (1891), Sfântu Gheorghe (1891) sau Întorsura Buzăului (1931).
Perioada de glorie a transportului feroviar braşovean, a spus Valentin Folea, unul dintre foştii şefi de staţie ai Gării CFR Braşov, a fost în anii ’60-’70: „Înainte de închidere, în vechea gară, care era pe strada Hărmanului, treceau în jur de 150 de trenuri de marfă şi călători pe zi, iar în gara nouă s-a ajuns la 244 de garnituri în 24 de ore”, a explicat Valentin Folea.
Maricica şi… sârma
Au fost şi destule probleme, îşi aminteşte Folea, multe dintre ele apărând imediat după anul 1965, când a fost inaugurată prima linie ferată cu ecartament normal (distanţa dintre şinele de cale ferată – n.r.) din România, ce făcea legătura între Braşov şi Predeal. De atunci, spune el, a apărut şi celebrul avertisment „Sârma!”: „Pe atunci circula personalul de Iaşi, poreclit «Maricica». Venea supraîncărcat din Moldova. Călătorii nu mai aveau loc în vagoane stăteau pe unde apucau, inclusiv pe vagoane. Când trenul ajungea la Predeal, unul striga: «Sârma!», iar toţi se lipeau de vagon”, povesteşte Folea. Fostul şef de staţie îşi aminteşte că nu doar moldovenii aveau probleme cu „sârma” ci şi soldaţii: „Veneau trenurile militare spre Braşov, unele încărcate cu tancuri, în care stăteau militarii. Uneori era foarte cald, iar tanchiştii deschideau turelele şi stăteau pe tancuri. Noi sunam, încercam să-i avertizăm că se apropie de zona electrificată, pentru a avea timp să intre în tancuri, dar mai apăreau şi incidente. Când ajungeau la porţiunea electrificată, tanchiştii se electrocutau, pentru că erau prea aproape de cablurile electrice”.
În primii 7-8 ani de după electrificarea liniei ferate Braşov – Predeal au fost 144 de accidente mortale.
Prima gară centrală a Braşovului a fost bombardată
Odată cu linia de cale ferată Sighişoara-Braşov a fost inaugurată şi prima gară centrală a Braşovului. Aceasta era vis-a-vis de fosta rafinărie de pe Strada Hărmanului. În 1902 a fost extinsă, iar în 16 aprilie 1944 a fost distrusă de bombardamentele americane.
În locul ei, a fost construită o gară provizorie ce a funcţionat până în 19 august 1962, când a fost inaugurată actuala Gară CFR Braşov.
Actuala gară a fost construită în 17 luni, iar capacitatea proiectată a fost de 89 de perechi de trenuri pe zi şi de 10.000 – 12.000 de călători în 24 de ore. Are o suprafaţă construită de 2.350 de metri pătraţi, iar holul central are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi.
Prima transmisie în direct de la Braşov a fost la reinaugurarea gării
Prima transmisie TV în direct din Braşov a fost în 19 august 1962, când a fost inaugurată noua gară. „A venit atunci şi şeful statului, Gheorghe-Gheorghiu Dej. Apoi, în această gară au ajuns regi, şefi de state, parlamentari sau alţi oficiali străini. În 1965, aici a ajuns o delegaţie din Republica Federală Germania, din care făcea şi ministrul german al Transporturilor, care a spus că la Braşov este cea mai modern gară din sud-estul Europei”, a povestit Folea.
