Iubitorii de drumeții cu bicicleta au acum posibilitatea de a se primba printre Colinele Transilvaniei. Aici au fost amenajate 32 de trasee cu o lungime totală de 229 de kilometri, care trec prin 26 de sate cu biserici fortificate și prin cetatea medievală Sighisoara, leagă patru monumente UNESCO respectiv Sighișoara, Viscri, Saschiz și Breite, și traversează arii naturale protejate de importanță europeană și națională.
Cel mai lung traseu are o lungime de 29,2 kilometri și face legătura între satul Viscri și Dealul Ciorilor, iar cel mai scurt are lungimea de 1,6 kilometri și face legătura între Sighișoara și Platoul cu stejari Breite. Marcajele sunt cruce roșie, cruce albastră, dungă roșie și dungă albastră.
[scrollGallery id=207]
Turiștii vor avea ocazia să observe aceste practici agricole tradiționale care întrețin de sute de ani pajiști cu cea mai diversă floră din Europa, să se bucure de priveliști deluroase și pline de felurite elemente naturale și semi-naturale – fânețe, pășuni cu arbori seculari, păduri, lacuri – să vadă flori de câmp și fluturi, păsări răpitoare și stâne tradiționale (atenție la cățeii de stână!), să savureze produsele locale tradiționale, să descopere frumusețea și istoria satelor cu moștenire săsească.
De asemenea, ei pot degusta preparatele tradiționale la brunch-uri, care se va organiza lunar în alte sate, sau pot vizita mici ateliere meșteșugărești.
De exemplu, la Mălâncrav, poate fi vizitată o doamnă care, încă, mai țese la război.
Tot în această localitate, vor fi amenajate ateliere în care se vor confecționa obiecte din lemn, lut sau nuiele împletite. În acest sat există și o livadă de meri unde au fost plantate soiurile tradiționale din zonă.
Cele patru monumente UNESCO:
Viscri
Localitate atestată documentar în 1400. Biserica evanghelică este o sală gotică construită în secolul XIV înglobând vestigii din secolele XII-XIII. La începutul secolului XVI a fost fortificată cu un etaj de apărare şi o incintă de zid cu turnuri şi bastioane, amplificată în secolul XVII şi dublată în secolul XVIII.
Sighisoara – Centrul istoric al oraşului Sighişoara
[scrollGallery id=208]
Cel mai frumos şi complet ansamblu urban medieval din România. Cetate de secole XIV-XVII, străzi înguste, case masive din cărămidă, centura de ziduri si turnuri de apărare. Monumente importante sunt Biserica mânăstirii (secolele XIII-XV), Biserica din Deal (secolele XIV-XVI); casa în care a locuit Vlad Dracul şi s-a născut Vlad Ţepeş (Legenda spune că este locul de naştere al lui Vlad Ţepeş -Draculea). Orașul a fost fondat de meşteşugari şi comercianţi germani, organizaţi în bresle încă de la începuturile oraşului (ultimul sfert al sec. XIII). În 1367 devine oraş recunoscut sub numele de Civitas de Segusvar. În secolele XVI-XVII Sighisoara ajunge să numere 15 bresle şi 20 de manufacturi care au şi construit sistemul de fortificaţii al oraşului. La poalele dealului Cetăţii, Oraşul de Jos se desfăşoară pe ambele maluri ale Târnavei şi pe văile formate de dealurile din jur. Cele două părţi alcătuiesc o unitate şi s-au dezvoltat concomitent, având funcţii complementare. Ansamblul urban din Lista Patrimoniului Mondial cuprinde circa 400 de imobile, din care 159 de clădiri monument istoric: 126 de monumente istorice din grupa valorică A: 79 în Cetate şi 47 în Oraşul de Jos 33 de monumente istorice din grupa valorică B: 4 în Cetate şi 29 în Oraşul de Jos.
Saschiz
Localitate atestată documentar în 1309. Biserica evanghelică de aici este o sală în stil gotic târziu (1493-1525), prevăzută cu un etaj de apărare sprijinit pe arce şi contraforturi. Această soluţie de fortificare reprezintă prototipul bisericilor-reduit din Transilvania.
Platoul Breite
Rezervaţia Naturală „Stejarii seculari de la Breite” este un habitat de pajişte cu stejari şi goruni multiseculari. Breite este printre cele mai extinse habitate de acest gen din Europa şi cel mai mare din centrul şi estul Europei. Unicitatea Platoului Breite este dată de prezenţa numărului mare de stejari multiseculari, monumente ale naturii ce au stat la baza conferirii statutului protectiv ariei. Arborii de pe Platoul Breite au dimensiuni şi vârste respectabile: cei cu circumferinţa între 400-500 cm sunt cei mai frecvenţi, bine reprezentaţi fiind şi aceia cu circumferinţa între 500-600 cm. Peste 450 arbori pot fi consideraţi ca fiind multiseculari pe baza caracterelor biometrice, iar valoarea lor conservativă creşte cu mult dacă se ia în considerare faptul că mulţi încă fructifică. Vârsta celor mai batrâni arbori este în jur de 800 de ani (apropiată de aceea a cetăţii Sighişoara!), dar majoritatea au vârsta estimată între 350-450 de ani. Înălţimea arborilor variază între 16 si 35 m, mulţi ridicându-se la 20-30 m. Din păcate, „starea de sănătate” a arborilor nu este foarte bună. Vârsta înaintată face ca aceştia să fie sensibili la schimbările provocate de om în calitatea habitatului (modificarea regimului hidrologic al platoului prin săparea unor şanţuri de drenaj) şi a vandalizărilor (arderea şi tăierea lor).
Principalele arii protejate naturale prin care trec traseele
Podișul Hârtibaciului este sit desemnat în anul 2007 pentru specii protejate de păsări (SPA – Arie de Importanță Specială Avifaunistică). Aici cuibărește cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică și de viespar din România. Efectivele de huhurez mare, caprimulg, ciocănitoare de stejar, ciocârlie de pădure și sfrâncioc roșiatic sunt și ele cele mai mari comparativ cu celelalte situri din ţară, iar populaţia de cristel de câmp este semnificativă pe plan global. Este de asemenea printre primele zece situri din ţară pentru ghionoaia sură.
[scrollGallery id=209]
Sighișoara-Târnava Mare este un sit SCI (Sit de Importanță Comunitară) desemnat în 2008 pentru habitatele de pajiște, lacuri, tufărișuri, zăvoaie, păduri de diferite tipuri (toate – habitate de interes european) și pentru numeroase specii protejate de floră și faună dependente de ele. Aria e de importanţă internaţională datorită pajiștilor de mare întindere, probabil ultimele din Europa, care sunt perfect funcţionale din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional al terenurilor a stabilit un echilibru între activităţile umane și natură, rămas aproape neschimbat din Evul Mediu.
Ce se mai poate vizita
- Mai puțin cunoscute, dar la fel de spectaculoase sunt Castelul de la Mălâncrav sau bazilica romanică de lângă acesta, unde s-a păstrat cea mai mare frescă din Transilvania, care nu a fost distrusă în timpul Reformei, precum și un altar gotic extrem de vechi.
[scrollGallery id=210]
- Turnul de la Daia, cu o înălțime de 63 metri. Acesta necesită reparații capitale, însă în el pot urca grupuri mici de oameni. În 1904 comunitatea săsească a cumpărat un ceas din Germania pe care l-a montat în turn. Vis-à-vis de turn este și biserica evanghelică construită în sec. al XV-lea. Este de tip sală şi aparţine stilistic goticului târziu central-european.Din păcate, aceasta este într-o stare precară, fersetrele sunt sparte, iar zidurile sunt fisurate. Și la acest obiectiv necesită reparații în regim de urgență.
[scrollGallery id=211]
- La câțiva kilometri distanță de localitatea Daia, este și satul Vulcan, unde poate fi vizitată o biserică fortificată atestată documentar în anul 1521.
Rețeaua de trasee pentru biciclete a fost amenajată de Asociația Mioritics în perioada septembrie 2013 – februarie 2015, în cadrul proiectului coordonat de WWF „Pentru Natură şi Comunităţi Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt”.
Proiectul „Pentru Natură şi Comunităţi Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” este implementat în perioada martie 2011 – mai 2015 de către WWF-România, în parteneriat cu Fundaţia ADEPT, Fundaţia Mihai Eminescu Trust, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu și Ecotur Sibiu; acesta este cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional de Mediu și are o valoare de 12.652.463 lei.
Pentru a completa rezultatele obținute în proiectul sus-menționat, WWF-România implementează în regiune și proiectul „Natura 2000 și Dezvoltarea Rurală în România”, finanțat prin Programul de Cooperare Româno-Elvețian. Scopul acestuia este protejarea peisajului natural și cultural autentic prin susținerea comunităților locale, înlesnirea și promovarea activităților omului în armonie cu natura (îndeletniciri tradiționale ce valorifică responsabil resursele zonei).
Prin acțiunile derulate în parteneriat cu organizații locale se dorește creșterea vizibilității inițiativelor pozitive din Podișul Hartibaciului și conectarea lor. Localnicii sunt susținuți să își pună în valoare spiritul antreprenorial, să se implice activ în implementarea Planului de Management al sitului Natura 2000 și în timp să devină vectori de promovare a celei de-a doua cea mai mare arie protejată din România.