Înființată în anul 2008, rezervația de zimbri de la Vama Buzăului a fost gândită ca una în care animalele să trăiască în semi libertate, iar popuația să devină una viabilă. În aceste condiții, în primul an au fost aduse două exemplare din Austria, două din Elveția, unul din Italia. Un an mai târziu au mai fost aduse încă cinci exemplare din Franța. Toate aveau suficient loc într-un țarc cu o suprafață de 10 hecare, traverat de un pârâu. În timp, animalele au început să se reproducă, astfel ca acum sunt 34 de exemplare. Al 35-lea e „pe drum”, pentru că administratorii rezervației au anunțat că în scurt timp se va naște un puiuț. Dar, turma deja e mult prea mare pentru cele 10 hectare. Raportat la standardele grădiniilor zoologice, suprafața încă este generoasă, însă pentru niște animale aduse pentru a trăi în regim de semi libertate, țarcul este mult prea mic.
Comparativ în Măgura Zimbrilor din Munții Țarcului, unde se derulează un program de introducere în sălbăticie a speciei, țarcul de resălbăticire (unde este studiat comportamentul animlelor timp de un an, pentru se vedea dacă pot supraviețui fără nici un fel de sprijin), pentru aproximativ 14 exemplare, au fost alocate nu mai puțin de 120 de hectare.
Cosangvinizarea, o mare problemă
Mai nou, în ceea ce privește populația de la Vama Buzăului, specialiștii acum îngrijorați de problema consangvinizării, din cauza atingerii vârstei de reproducere a exemplarelor înrudite. Practic, dacă nu se va lua nici o măsură în cel mi scurt timp, viabilitatea populației, despre care se spunea la lansarea proiectului, ar putea deveni un obiectiv compromis.
Marea problemă este că fiecare eșec în ceea ce privește proiectele de dezvoltare a zimbrilor este amplificat de faptul că în lume mai sunt apropape 3.500 de exemplare în libertate sau semi libertate, mai puține decât rinocerii albi.
Intenții bune, bani deloc
De-a lungul anilor, s-au anunțat proiecte de extindere a rezervației de la Vama Buzăului. Există chiar și terenul necesar, un trunchi de pădure de 80 de hectare, donat de Primăria Prejmer. Însă, de fiecare dată, totul s-a blocat când s-a pus problema finanțării. Consiliul Județean Brașov, partener în proiect, nu avut bani, iar dosarele prin care s-a cerut finanțare europeană nerambursabilă în ciclul bugetar european 2007-2013 au fost respinse pe bandă rulantă. Ba mai mult, primarul comunei, Tiberiu Chirilaș, a declarat că în ciclul bugetar european 2014-2020 nu au fost identificate axe de finanțare pentru un astfel de proiect.
S-a încercat obținerea unor fonduri din Azerbaijan, unde sunt mari companii petroliere care trebuie să facă „investiții verzi”, însă până acum primăria comunei nu a primit un răspuns cererii.
Potrivit Studiului de fezabilitate aferent proiectului de extindere a rezervației, valoarea investiției se ridică la aproximativ 2,5 milioane de euro, sumă necesară pentru îngrădirea terenului, amenajarea unor puncte de observație, dar și pentru microciparea animalelor.
Viitor sumbru pentru animale
„Dacă nu reușim să găsim banii necesari extinderii țarcului, luăm în calcul cedarea unor exemplare către alte rezervații din țară, sau chiar donarea unor zimbri către grădinile zoologice care vor astfel de animale”, a precizat primarul comunei Vama Buzăului.
Pe de altă parte, într-un material de promovare a rezervației, realizat anul trecut, se arată că Vama Buzăului se dorește a fi „o continuare a proiectului pilot pentru România de reintroducere a zimbrului, implementat de Administrația Parcului Natural Vânători Neamț”. De altfel, prezent anul trecut la Brașov, directorul Parcului Natural Vânători, Sebasian Cătănoiu, a afirmat că încă de la înființarea rezervației de la Vama Buzăului, s-a luat în calcul faptul că din județul Brașov ar putea fi luate exemplare care să fie introduse în programul de eliberare a zimbrilor ce se desfășoară în Neamț.