România este într-o criză acută de medici. Și nu de azi, nu de ieri. Au recunoscut-o ministrii Sănătății care s-au tot perindat prin Guvern, se plâng în permanență și politicienii făcând din asta o temă de atac la adresa “dușmanilor de partid”. De simțit, o simt în primul rând oamenii obișnuiți, atunci când devin pacienți și au nevoie de serviciile medicale ale unui specialist bun.
Cu toate astea, situațiile absurde care le crează medicilor lehamitea și “dorul de ducă” nu se schimbă prea ușor.
Dr. Dan Grigorescu, șeful Secției de Chirurgie Plastică și Reconstructivă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a descris azi public, pe contul său de Facebook, situația unui tânăr medic rezident care și-a terminat stagiul la 31 decembrie 2017 (și deci, contractul cu spitalul), iar de la 1 ianuarie 2018 este practic somer, întrucât, în lipsa diplomei de specialist, emisă de Ministerul Sănătății, nu poate obține codul de parafă.
Astfel, tânărul medic, deși la examenul susținut în noiembrie la Craiova, a luat nota 9,11, el va rămâne neangajat și fără drept de practică, până când se va mișca Ministerul Sănătății cu birocrația. Situația nu e de ieri de azi, au descris-o și alți medici care s-au confruntat cu ea încă din 1999 – 2000. Unii dintre ei, scârbiți de toate “anomaliile” din sistem au luat deja drumul altor țări unde să profeseze.
Așadar, iată anomalia în care după un rezidențiat de 5 ani, un tânăr medic se alege cu un dosar de șomer pentru câteva luni, așa cum a fost ea descrisă de dr. Dan Grigorescu, șeful Secției de Chirurgie Plastică și Reconstructivă de la SCJU.
“Pentru că nu este vorba doar de Radu, ci de un Radu generic, reprezentativ pentru sutele de rezidenți aflați în aceeași situație și cărora Ministerul Sănătății nu și-a făcut timp (sau nu s-a organizat din timp – tot aia!) ca să le elibereze diplomele de medici specialiști pe care și le-au câștigat prin concurs în urmă cu două luni! Și pe baza cărora toți acești tineri frumoși, deștepți și bine pregătiți profesional (o spun notele de examen!), dar blocați în situația de a nu fi liberi, s-ar fi putut măcar înscrie cu drepturi depline în Colegiul Medicilor, și-ar fi obținut Autorizația de liberă practică și ar fi putut să înceapă să-și caute de lucru până la organizarea primelor concursuri de medici specialiști din spitalele care abia îi așteaptă!
DAR NU! Lui Radu și omologilor lui nu le-a mai rămas decât să stea pe coridoarele spitalelor pe care le-au servit cu atâta devotament și să se uite în zare, nedumeriți.
Că parcă prea ar fi înjositor să se prezinte la AJOFM și să ceară ajutor de șomaj (375 + maxim încă vreo 800 = 1175 lei pe lună, adică puțin peste 50 de lei/zi lucrătoare).
Întreb și eu, parafrazând leit-motivul unui joc de pe vremea copilăriei mele: „Țară-țară, vrei (sau nu) ostași?” Că dacă da, schimbă naibii fie reglementările în vigoare, fie pe aceia pe care nu îi duce capul să-i ducă mintea!”, își încheie dr. Grigorescu descrierea amară a situației.