Ramai la curent!

Investitii

FOTO&VIDEO. Consiliul Județean Brașov a schimbat proiectul terminalului pentru Aeroportul de la Ghimbav dar nu a mai prezentat cu surle și trâmbițe. Clădirea cu arcade era prea scumpă

Publicat

in

După ce în august Consiliul Județean Brașov a prezentat o versiune a terminalului aeroportului inspirat din bisericile gotice și prima hală de producție de la fosta fabrică de avioane, în ultima ședință a Consiliului Județean au fost aprobați indicatorii tehnico economici pentru un alt concept.

Schimbarea soluției arhitecturale nu a fost comunicată în timpul ședinței de plen, aleșilor județeni, cărora specialiștii de la IPTNA SA le-au prezentat, până la cele mai mici detalii, amenajările ce țin strict de fluxuri. Practic, singurul indiciu al schimbării soluției arhitecturale a terminalului a fost faptul că în documentația aferentă proiectului de hotărâre de amintește că arhitectul Dorin Ștefan a depus la Consiliul Județean un proiect revizuit  în data de 23 octombrie, cu 7 zile înainte de ședința de plen a Consiliului Județean Brașov.

Pentru contractul „Servicii de consultanță în arhitectură privind realizarea unei soluții arhitecturale a terminalului de pasageri pentru Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav”, firma arhitectului Dorin Ștefan, DS Birou de Arhitectură SRL, a încasat de la Consiliul Județean Brașov suma de 132.000 lei, fără TVA, contractul fiind obținut de acesta prin atribuire directă.  

De la 49 milioane euro, la 39 milioane euro

În versiunea inițială,  în luna august a acestui an, arhitectul Dorin Ștefan a prezentat o clădire care va îmbina arcul clădirilor din goticul transilvănean cu arcul primei hale de avioane a IAR. „M-am gândit la goticului transilvănean, o zestre istorică extraordinară, şi la prima hală de avioane a IAR de la Brașov, construită în 1930, ambele având în comun acel arc. Elementele tradiţionale vor fi îmbinate cu elemente moderne“, a explicat arhitectul când a fost prezentat proiectul.  (vezi și FOTO&VIDEO. Consiliul Județean a prezentat primele imagini ale viitorului terminal de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav).

Ulterior, în versiunea din 23 octombrie, Dorin Ștefan a depus la Consiliul Județean o soluție arhitecturală revizuită, care nu a mai fost prezentată într-o conferință de presă, așa cum s-a întâmplat prima dată. Noul terminal nu mai are arce gotice, ci este mult mai „conformist” din punct de vedere al  designului.  

https://www.facebook.com/ConsiliulJudeteanBrasov/videos/176462073291298/

 

„Arhitectul Dorin Ștefan a propus două variante de soluții arhitecturale. Prima și cea mai spectaculoasă a fost prezentată public în luna august 2018, costurile pentru construirea terminalului în această variantă fiind de 49.546.920 euro (TVA inclus) cu o suprafață desfășurată de 11.770 mp. În luna septembrie 2018, Consiliul Județean Brașov împreună cu SC IPTANA SA a stabilit toate detaliile necesare obținerii avizelor privind fluxurile de pasageri cu reprezentanții SRI, ai Poliției de  Frontieră și ai Direcției Vamale. Cele trei instituții au impus alocarea unor spații suplimentare și  achiziția unor echipamente de securitate pentru funcționarea în bune condiții a aeroportului și pentru  desfășurarea activităților specifice acestora.  Avizele au fost obținute în baza planurilor finale care relevă o suprafață desfășurată de 11.780 mp la  care se adaugă o suprafață de 510 mp reprezentând terase construite deschise și acoperite, în afara perimetrului construit al terminalului. În aceste condiții tehnice s-au obținut avizele de la cele trei instituții menționate privind fluxurile de pasageri. Pentru a lua o decizie privind adoptarea unei soluții din punct de vedere financiar, am considerat că trebuie să optăm pentru soluția cea mai ieftină, având în vedere că terminalul este finanțat integral de  către Consiliul Județean Brașov. Astfel, am optat pentru a doua soluție arhitecturală prezentată de arhitectul Dorin Ștefan, transpusă de către IPTANA SA în devizul general și indicatorii tehncio- economici ce au fost propuși spre aprobare plenului Consiliului Județean Brașov. În cadrul ședinței de Consiliu Județean din data de 30.10.2018 au fost aprobați indicatorii tehnico- economici aferenți acestei soluții care respectă condiționalitățile din punct de vedere tehnic și al  suprafeței desfășurate, convenite cu instituțiile statului menționate mai sus.  În consecință, proiectarea, construirea și dotarea terminalului de pasageri de la Brașov cu specificațiile  tehnice aprobate este evaluată la suma totală de 39.637.620 euro (TVA inclus și curs de schimb 4,6590  lei = 1 euro)”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Brașov.

 

 

Investitii

Mai puțini bani de la bugetul de stat în conturile Consiliului Județean Brașov. Veniturile din impozitul pe venit vor fi mai mici

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov va primi în acest an mai puțini bani de la bugetul de stat din impozitul pe veniturile realizate de agenții economici din județul Brașov.

Minusul estimat este de 6 milioane de lei, bani ce ar fi fost utili pentru acoperirea cheltuielilor administrației județene.

„Diminuarea nu este cauzată de formula de calcul, care este aceeași, ci de modificarea bazei de calcul”, a anunțat în timpul dezbaterii publice a județului pe anul 2026.

Anul acesta, Consiliul Judțean Brașov ia în calcul suma de 438,2 milioane de lei pentru dezvoltare și investiții și de 348.373.000 lei pentru cheltuielile de funcționare.

Cele mai consistente investiții, în rețeaua de drumuri județene

Anul acesta, cele mai mari investiții vor fi făcute în rețeaua de drumuri județene. Astfel, în acest an, este programată începerea lucrărilor la rețeaua de drumuri județene care formează „Ocolitoarea mare a Brașovului”.

Astfel, directorul general în Consiliul Județean Brașov, Mihai Pascu a declarat că în această perioadă este în derulare licitația de lucrări, iar anul acesta ar urma să înceapă lucrările.

„În bugetul pe acest an am alocat peste 30 milioane de lei, parte din cofinanțarea Consiliului Județean Brașov, valoarea estimată totală a întregului proiect fiind de aproximativ 500 milioane de lei”, a precizat Pascu.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Tot din surse nerambursabile, prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny sunt modernizate două sectoare de drum județean de pe traseul Făgăraș-Șoarș – Bărcut – limita cu județul Covasna.

„Pentru fiecare sector, de la bugetul național, este alocată suma de 70 milioane de lei, iar potrivit legislației, noi asigurăm o cofinanțare de 20% din valoarea eligibilă”, a mai spus Pascu.

La unul dintre sectoarele acestui drum, Şoarş – Bărcut – limită jud. Sibiu, lucrările au început anul trecut, în luna noiembrie. Celălalt lot, Făgăraș – Șoarș, este în etapa de proiectare.

Citește mai departe

Investitii

BNR plătește 7,3 milioane pentru a securiza Palatul Czell din Piața Sfatului

Palatul Czell din Piața Sfatului, clădire istorică în care funcționează sucursala BNR Brașov, va intra în reparații urgente după ce degradările fațadei și ale acoperișului au devenit un pericol pentru trecători. Investiția depășește 7 milioane de lei.

Publicat

in

Una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din Brașov, Palatul Czell din Piața Sfatului, va intra în lucrări de reabilitare după ce degradările fațadei și ale acoperișului au ajuns să pună în pericol trecătorii. Imobilul-monument istoric, în care funcționează sucursala locală a Banca Națională a României, urmează să fie reparat în regim de urgență printr-un proiect estimat la 7,3 milioane de lei fără TVA.

Potrivit documentației de licitație, lucrările se vor desfășura pe o perioadă de aproximativ cinci luni și vizează consolidarea și punerea în siguranță a fațadei principale, a pereților laterali și a acoperișului clădirii. Intervențiile sunt considerate urgente după ce expertizele tehnice au identificat fisuri, desprinderi de tencuială și degradări severe ale ornamentelor arhitecturale. Problemele au fost cauzate de infiltrațiile de apă, lipsa lucrărilor de întreținere și deteriorarea sistemului de colectare a apelor pluviale.

Fațada principală va fi refăcută integral, inclusiv elementele decorative și vitrina de la parter. Totodată, tâmplăria existentă va fi înlocuită cu ferestre din lemn stratificat de stejar, iar intrarea principală va primi o nouă ușă realizată din același material.

Acoperișul palatului Czell este puternic deteriorat

Lucrări importante sunt prevăzute și la acoperiș, unde specialiștii au descoperit grinzi afectate de putrezire și infiltrații majore în zona șarpantei. O parte dintre țiglele deteriorate s-au desprins deja în ultimele luni, existând risc de accidente în zona pietonală din centrul vechi.

Starea avansată de degradare a clădirii a generat incidente și la începutul acestui an, când bucăți de tencuială s-au desprins și au căzut în apropierea trecătorilor. În urma incidentului, Poliția Locală Brașov a amendat Banca Națională și a impus măsuri urgente pentru eliminarea pericolului.

Palatul Czell este una dintre clădirile reprezentative ale centrului istoric brașovean și figurează pe lista monumentelor istorice de importanță locală.

Citește mai departe

Investitii

Bod, prima comună independentă energetic, în județul Brașov. parcul fotovoltaic al primăriei a intrat în funcțiune

Comuna Bod a devenit independentă energetic după punerea în funcțiune a unui parc fotovoltaic de 400 kW, primul proiect de acest tip realizat de o primărie din județul Brașov. Energia produsă va alimenta iluminatul public, școlile și instituțiile locale.

Publicat

in

Bodul este, din această săptămână, prima comună din județul Brașov, independentă din punct de vedere energetic. Primăria Bod a anunțat punerea în funcțiune a propriului parc fotovoltaic, proiect care asigură independența energetică a instituțiilor și serviciilor publice din comună.

Potrivit datelor prezentate de Primăria Bod, instalația produce energie electrică începând din 6 mai 2026, când a fost pusă oficial în funcțiune. proiectul în care a investit administrația locală este gândit astfel încât energia produsă să acopere consumul pentru iluminatul public, clădirile administrative, unitățile de învățământ și infrastructura sportivă din comună. Mai exact, curentul electric obținut din surse regenerabile va alimenta iluminatul stradal, sediul primăriei, căminul cultural, școlile, grădinița și baza sportivă din Bod.

Parcul fotovoltaic de la Bod este primul proiect de acest tip din județul Brașov implementat și pus în funcțiune cu succes de o administrație locală, investiția fiind menită să reducă dependența de rețeaua clasică de energie și să utilizeze surse regenerabile pentru consumul public.

Citește mai departe

Trending