România ar trebui ca anul viitor să atingă unele obiective în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, așa că, printre altele, operatorii vor fi obligati să facă amenajări pentru colectarea selectivă, să amplaseze containere pentru reciclabile, iar oamenilor ar trebui să li se explice că trebuie să pună „plasticul la plastic” și „hârtia la hârtie”. În realitate, în unele zone ale județului, încă sunt mari probleme cu depunerea gunoaielor la rampa de gunoi.
De exemplu, SC Hidro-Sal Com SRL, operatorul care deservește comunele Prejmer, Tărlungeni, Teliu, Hărman şi Vama Buzăului, are din nou datorii la depozitul ecologic deșeuri de la Brașov, astfel că „are porțile rampei închise”. Potrivit reprezentantului administratorului depozitului de deşeuri de lângă Brașov, Emil Bărbat, operatorul amintit are o datorie de aproximativ 200.000 lei. Asta după ce în anul 2017, același operator nu a putut depune gunoiul la rampa de gunoi din cauza unei datorii de 400.000 lei, litigiul fiind stins atunci după ce datornicul și-a asumat un grafic de reeșalonare.
În prezent, pentru o tonă de gunoi menajer ce este depusă la rampa de lângă Braşov, operatorii trebuie să plătească administratorului depozitului 65 de lei, plus o „taxă de rampă” de 30 de lei/tonă, aceasta din urmă fiind virată la bugetul de stat.
„Producție” zero la Fundata
Neclar este și ce se întâmplă cu gunoiul din alte comune. Mai exact, din comuna Fundata erau colectate, până nu demult, 30 – 40 de tone de deșeuri menajere pe lună, acestea fiind depuse la rampa de deșeuri de la Brașov. Între timp, comuna Fundata a cumpărat o autospecială pentru preluarea gunoiului de la populație, care duce gunoiul… probabil altundeva, pentru că la Brașov nu mai ajunge nici un transport.
La Moieciu, mult timp, costurile legate de preluarea și transportul deșeurilor erau suportate de la bugetul local, iar la rampa de la Brașov ajungeau, săptămânal, două sau trei transporturi. De puțin timp, locuitorii acestei comune achită o taxă calculată conform principiului „plătești cât arunci”. Și, a început să se arunce mai puțin. La Brașov mai ajunge câte o mașină de gunoi pe săptămână.
O enigmă este și ce se întâmplă cu gunoiul de pe raza comunei Șercaia, care nu are contract pentru depozitarea deșeurilor la rampa de la Brașov. De altfel, în ceea ce privește managementul deșeurilor în această comună, reprezentanții ASUM Brașov susțin că Primăria Șercaia a primit de la Garda de Mediu o amendă de 20.000 de lei, pentru că gunoaiele colectate de la populație erau aruncate pe un teren pe raza comunei.