Site icon

Fosta închisoare comunistă din Cetatea Făgărașului, propusă pentru a deveni monument în patrimoniul mondial UNESCO

Fosta închisoare comunistă din Cetatea Făgăraşului a fost inclusă pe lista indicativă a monumetelor propuse a intra în patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a publicat proiectul de hotarâre privind stabilirea măsurilor necesare în vederea gestiunii, protecţiei şi monitorizării monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi în Lista indicativă a României pentru includerea unor monumente în Lista Patrimoniului Mondial şi a zonelor lor de protecţie.
 


Alături de Cetatea Făgăraş se află alte 17 monumente din România – situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, foste închisori comuniste sau cule din Oltenia. Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului, spre dezbatere, iar propunerile şi observaţiile referitoare la această listă pot fi trimise până la 1 iulie 2019.
 

Practic, pe lângă fostul penitenciar comunist din Cetatea Făgărașului, pentru Lista de monumente culturale UNESCO sunt propuse și închisorile similare de la Râmnicu Vâlcea, Sightul Marmației și Pitești 

 
După al Doilea Război Mondial, Cetatea Făgăraşului a trecut probabil, cea mai sumbră perioadă din istoria sa, rămânând în istorie ca una dintre cele mai temute penitenciare, în perioada comunistă. Astfel, începând cu 1948, cetatea va fi transformată în închisoare politică comunistă, până în 1962. În această perioadă, între zidurile care odată găzduiau Dietele și balurile Transilvaniei, s-a strecurat tortura şi chiar moartea, numeroşi deţinuţi ai cetăţii murind aici, măcinați fizic și psihic de tortură. Potrivit istoricilor, între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului au fost închişi între 600 şi 1.000 de deţinuţi politic, însă cifra exactă nu se ştie nici acum, la fel cum nu se ştie nici câţi dintre aceştia şi-au găsit sfârşitul aici, pentru că ei erau îngropaţi de ascuns, fie în gropi comune, fie în alte locuri nemarcate. 
 
După 1962, cetatea va fi restaurată şi între zidurile ei vor lua fiinţă Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi Biblioteca Municipală a oraşului, instituţii ce funcţionează şi astăzi în aceleaşi spaţii.
 


 
Lista indicativă pentru 2019, a monumentelor propuse de Ministerul Culturii pentru a intra în patrimoniul UNESCO cuprinde următoarele 18 situri din România: 

1. Ansamblul monumental din Târgu Jiu (judeţul Gorj); 
2. Ansamblul rupestru de la Basarabi (judeţul Constanţa);
3. Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe (judeţul Sibiu);
4. Satele istorice Hollókő (Ungaria) şi Râmetea (judeţul Alba) şi împrejurimile lor;
5. Peisajul cultural minier Roşia Montană (judeţul Alba); 
6. Bisericile postbizantine din Curtea de Argeş (judeţul Argeş);

7. Bisericile cneziale din Ţara Haţegului (judeţul Hunedoara): Biserica Sf. Nicolae din  Densuş, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Biserica cnezilor Cândea – azi Biserica Reformată – Calvină din Sântămaria Orlea, Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu, Biserica Pogorârea Sf. Duh din Ostrov şi Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada;



8. Restaurări ale arhitectului André Lecomte De Noüy: Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi şi Biserica Episcopală Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Argeşului (judeţul Argeş);

9. Culele din Oltenia: Cula Greceanu din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea(, Cula Duca din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea), Cula Cornoiu din oraşul Bumbeşti-Jiu (judeţul Gorj), Cula Crăsnaru din satul Groşerea, (judeţul Gorj), Cula Cioabă – Chintescu din satul Şiacu (judeţul Gorj), Cula Izvoranu – Geblescu din satul Brabova (judeţul Dolj);

10. Peisajul cultural monahal Vânători – Neamţ (judeţul Neamţ); 
11. Cetatea Alba Carolina (judeţul Alba); 
12. Frontierele Imperiului Roman – Limes. Două dintre situri, se află în judeţul Hunedoara, la Micia (Mintia), în vecinătatea municipiului Deva şi la Cigmău (lângă oraşul Geoagiu);

13. Cetatea Histria (judeţul Constanţa);

14. Fostele închisori comuniste: fostul penitenciar Jilava (judeţul Ilfov), fostul penitenciar Râmnicu Sărat (judeţul Buzău), fostul penitenciar de la Piteşti (judeţul Argeş), fostul penitenciar de la Făgăraş (judeţul Braşov), fostul penitenciar de la Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş);

15. Peisajul cultural industrial forestier Vaser / Novăţ (judeţul Maramureş);

16. Situri ale memoriei Primului Război Mondial: Mausoleul de la Mărăşeşti, Mausoleul de la Mărăşti, Mausoleul de la Soveja şi Mausoleul de la Focşani (toate în judeţul Focşani);

17. Peştera Coliboaia – artă preistorică (judeţul Bihor);
18. Complexul cultural Pre-Ariuşd-Cucuteni – Trypila (transnaţional).

În prezent, România are 6 situri culturale pe Lista UNESCO:

1. Satele cu biserici fortificate din Transilvania: Biertan (judeţul Sibiu), Prejmer (jueţul Braşov), Viscri (judeţul Braşov), Dârjiu (judeţul Harghita), Saschiz (judeţul Mureş), Câlnic (judeţul Alba) şi Valea Viilor (judeţul Sibiu);

2. Mănăstirea Horezu (judeţul Vâlcea);

3. Bisericile din Moldova (judeţul Suceava): Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Gheorghe a Mănăstirii Humor, Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica Sf. Cruce din satul Pătrăuţi, Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Probota, Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneţ, Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Suceviţa;

4. Centrul Istoric Sighişoara (judeţul Mureş);

5. Biserici de lemn din Maramureş: Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din satul Bârsana, Biserica Sf. Nicolae din satul Budeşti, Biserica Sf. Paraschiva din satul Deseşti, Biserica Naşterea Maicii Domnului din satul Ieud, Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Plopiş, Biserica Sf. Paraschiva din satul Poienile Izei, Biserica Sf. Arhangheli din satul Rogoz, Biserica Sf. Arhangheli din satul Şurdeşti.

6. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa (judeţul Hunedoara) şi Căpâlna (judeţul Alba).

 
 
 
 
Exit mobile version