Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă ţara vecină a făcut eforturi considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activităţi, în timp ce România pare că nu acordă importanța cuvenită acestei probleme.
„Dacă ne uităm la alte ţări avem Bulgaria care şi-a redus masiv pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situaţie extrem de gravă care pune în pericol siguranţa naţională până la urmă. Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe şi impozite este de 40% şi noi avem doar 26%”, a declarat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, potrivit Business Magazin.
Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada 1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991 de 36,03% şi un minim de 22,73% în 2014.
Criza economică a dus la o creştere a dimensiunii economiei „negre“ în aproape toate statele europene. Contribuţia economiei ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în 2007, o creştere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009, ponderea acestor tipuri de activităţi a scăzut constant, ajungând în 2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB. Povara taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe muncă în particular (în special cea a contribuţiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanţi pentru mărimea economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre costurile totale ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7 în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.
Principalul motiv din cauza căruia economia informală există este cel de neplată al taxelor. „Mai există o componentă legată şi de neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică îţi faci un business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie, să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este legată de neplata taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă şi nu pare să existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a apreciat economistul Ionuţ Dumitru.