În Braşov, oraş al cărui lăcaş de cult emblematic este Biserica Neagră, construită în urmă cu şapte secole, există şi o bisericuţă ortodoxă de lemn, pe care brașovenii o știu cu toții, fiind chiar un punct de reper pentru zona Centrului Civic. Construită în stil maramureşean, în urmă cu doar două decenii, biserica din centrul civic, cunoscută drept „Bisericuța de lemn“, adăpostețte, de curând, al Sfântului Gherasim de Kefalonia, vindecătorul bolnavilor psihici, la care pot apela inclusiv cei care au depresii.
Construcția „bisericuței de lemn“ a început în 1994, prima liturghie fiind oficiată trei ani mai târziu. La momentul respectiv, era considerată o construcţie provizorie, până la înălţarea noii catedrale ortodoxe. Cum proiectul conceput de edilii oraşului de la acea vreme a fost abandonat, bisericuţa a rămas exact la fel. Doar că, deschisă 7 zile din 7, timp de aproximativ 12 ore/zi, ea a devenit neîncăpătoare la sfârşit de săptămână şi la sărbătorile religioase, așa că nimeni nu s-a mai atins de ea.
Acum, la „Bisericuța de lemn“ se află un papuc al Sfântului Gherasim, care a ajuns la Brașov în urma demersurilor preotului paroh Ciprian Robu, dar şi datorită membrilor comunităţii.
„În urmă cu doi ani, am fost într-un pelerinaj în Kefalonia, (…) într-o perioadă foarte importantă pentru această insulă, în luna august, pe 15, când se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului. Acolo, în Kefalonia, sunt trei puncte de maximă valoare din punct de vedere duhovnicesc, să zicem aşa: în primul rând, este o icoană a Maicii Domnului, unde crinii înfloresc fără rădăcini; în al doilea rând, mănăstirea de maici, unde pe 15 august şi numai atunci vin nişte şerpişori, se urcă pe icoana Maicii Domnului şi, când se termină slujba, pleacă şi ei; al treilea este Mănăstirea Sfântului Gherasim, pe care el însuşi a numit-o Noul Ierusalim, pentru că a trăit foarte mulţi ani în Ţara Sfântă, a fost preotul care se ocupa de Mormântul Sfânt, aprindea şi stingea candelele. (…) Şi atunci, acolo, la Mănăstirea Sfântul Gherasim, am văzut o procesiune foarte frumoasă, (….) pentru mine, a fost un moment care m-a bulversat complet. (…) Energia şi puterea locului respectiv, a Sfântului, este absolut incredibilă. Trebuie să fii stană de piatră să treci prin acel loc şi să nu fii marcat.(…) Şi, plecând de acolo, am spus că trebuie să fac ceva, să avem şi noi, în biserica noastră, ceva de la Sfântul Gherasim“, a mărturisit preotul Ciprian Robu, pentru agerpres.ro.
Pentru început, la întoarcere, în fiecare marţi, a făcut slujbă pentru oameni către Sf. Gherasim. Însă a considerat că, totuşi, trebuie să facă şi alte demersuri şi a cerut un sfat şi binecuvântarea mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza.
„Am discutat cu părintele mitropolit şi dânsul mi-a spus să fac demersurile necesare, pentru că, în lumea actuală, trebuie să evităm escrocheriile, falsurile, ai nevoie de documente parafate, ştampilate, ca să ai maximă garanţie. Lumea în care trăim noi, din păcate, profită la maximum de naivitate. (…) Am plecat de la Sibiu bucuros, dar, neştiind procedura, a fost aşa, o uşoară descumpănire, pentru că credeam că va fi mai uşor. Pe de o parte eram bucuros că am primit binecuvântarea şi asta înseamnă foarte mult (…), pe de alta mă gândeam: oare cât va dura, cum va fi şi mă rugam: sfinte, dă-mi un semn, să nu mă agit, să fac degeaba!“, a relatat preotul braşovean.
Rugăciunile acestuia au fost ascultate după numai o săptămână: într-o seară de marţi, după slujba către Sf. Gherasim, papucul de catifea al acestuia, însoţit de documente, a sosit la Braşov. Însă nu a venit din Kefalonia direct la Biserica de lemn, ci la o credincioasă din parohie, care fusese, la rândul ei, la mănăstirea Sfântului Gherasim şi acolo i-a povestit stareţei cât de mult îşi doresc credincioşii de la Braşov să aibă ceva de la sfânt, “un papucel dacă s-ar putea măcar”. Astfel că papucul făcător de minuni a fost trimis la mănăstirea de la Văratec şi, de acolo, a ajuns la Braşov.
Acum oricine poate veni să vadă papucul şi să se roage la Sfântul Gherasim în faţa icoanei acestuia, mai ales că, potrivit preotului Ciprian Robu, din nefericire, azi, două persoane din trei suferă de depresii sau anxietăţi.
Odată cu papucul, Biserica de lemn s-a îmbogăţit şi cu o icoană a Sfântului Gherasim pictată de o măicuţă de la Mănăstirea Durău.
„Mi-am dorit să fie o icoană aşa cum trebuie, după canoane, cum se spune (…) pentru că sfântul merită acest lucru. O icoană nu este un tablou, o lucrare ca oricare lucrare, trebuie să aibă un miez de trăire. Orice icoană ortodoxă adevărată se face cu post, rugăciune, nu se pictează oricând, oricum (…) Prin cineva, am găsit-o pe maica stareţă de la Durău şi (…) i-am spus: tare mult aş vrea să pictată cu simţ de răspundere, iar ea mi-a răspuns: părinte, «maica ce pictează la noi în biserică nu pictează niciodată în zi de dulce!»“, a precizat preotul Bisericii de lemn.
Sfântul Gherasim din Kefalonia, care a trăit în secolul al XVI-lea, a făcut parte din familia de nobili bizantini Notara. A fost călugărit de tânăr, în insula Zakynthos, ulterior primind Schima Mare în Muntele Athos şi, apoi, a plecat la Ierusalim, unde a stat timp de 12 ani. S-a întors în Grecia, în Creta, Zakynthos şi, în cele din urmă în Kefalonia, unde a întemeiat o biserică, care există şi azi şi unde sunt păstrate moaştele acestuia, lângă care, ulterior, a fost construită a catedrală nouă. Sfântul vindecător de boli psihice este prăznuit de două ori pe an, pe 16 august – el murind pe 15 august, însă Biserica Greciei nu a vrut să suprapună această sărbătoare peste cea a Adormirii Maicii Domnului – şi pe 20 octombrie, dată la care i-au fost descoperite osemintele.