Ştiați că deșeurile nu reprezintă numai o problemă de mediu, ci și o pierdere economică foarte mare? Europa produce sute de mii de tone de deșeuri pe an și o parte foarte mare a acestora este transformată în compost sau este reciclată, iar o parte foarte mică ajunge la depozitele de deșeuri. Ideal ar fi ca și în România să se întâmple la fel, susține managerul general al BRAI CATA SRL, unul din liderii din România, în domeniul managementului integrat al deșeurilor. La noi însă, procentul de recilabile din totalul cantității de deșeuri este încă departe de nivelul dorit și e cu mult mai mic decât cel de deșeuri care ajung la gropile de gunoi. Vestea bună este că, o dată cu reglementările europene, procentul este în creștere.
Cantitatea de deşeuri pe care o producem se află în strânsă legatură cu tiparele noastre de consum şi de producţie. Cantitatea mare de produse care intră pe piaţă reprezintă o adevărată provocare, iar schimbările demografice, creşterea numărului de gospodării alcătuite dintr-o singură persoană afectează, în același timp, cantitatea de deşeuri pe care o generăm. Aspectul cel mai dăunător al deșeurilor este legat de descompunerea lor în perioade îndelungate.
– Sticla, între 1 și 2 milioane de ani să ajungă la descompunere
Spre exemplu, bateriile și acumulatorii au nevoie de peste 2 milioane de ani, pentru a se descompune. Pare incredibil, nu-i așa? În timp ce carcasele metalice ajung să se descompună până la urmă, substanțele chimice din interior cum sunt zincul, plumbul sau mercurul, intră în sol. Din această cauză bateriile ar trebui să fie reciclate și nu aruncate la coșul de gunoi.
Alte produse periculoase sunt sticlele și borcanele. Pare la fel de inimaginabil, dar sticla are nevoie între 1 și 2 milioane de ani să ajungă la descompunere. Este compusă din siliciu, unul din mineralele cele mai stabile și de durată de pe pământ, fiind foarte dăunătoare mai ales animelelor, care o pot înghiți.
– Ceștile de cafea, pielea pantofilor sau poșetelor, anvelopele auto, cutiile de conserve, 50 de ani până la dispariție
Cu o durată de viață ceva mai mică, recipienții din plastic au nevoie de până la 500 de ani pentru a ajunge la o descompunere totală. O mare parte din substanțele chimice conținute de plastic rămân în sol. Majoritatea obiectelor din plastic sunt realizate din polietilenă, care este aproape imposibil de descompus într-o perioadă rezonabilă.
Cutiile din aluminiu reprezintă iarăși un pericol foarte mare pentru animalele de talie mică, pentru că le pot înghiți. Reciclarea aluminiului se poate realiza cu unele costuri de energie mai mici, pentru cutiile reciclate, în comparație cu prețul pentru producerea altora noi.
Alte produse periculoase sunt: pielea netratată chimic, ceștile de cafea, pielea mai groasă a pantofilor sau poșetelor, anvelopele auto sau cutiile de conserve. Toate au nevoie de aproximativ 50 de ani ca să se descompună.
Un alt material periculos și produs în cantități mari este reprezentat de pungile din plastic. Multe din acestea sunt fabricate din polietilenă. Deși ar avea teoretic nevoie de 20 de ani pentru a se descompune, câteva studii de specialitate au scos în evidență că descompunerea lor poate ajunge până la o mie de ani.
„Ce avem de reținut de fiecare dată când ne gândim să aruncăm în loc să reciclăm? Eticheta „biodegradabil” nu reprezintă neapărat descompunerea completă a produsului într-un interval de timp scurt. Echipe de cercetători din întreaga lume militează pentru standarde mai stricte în privința definiţiei pe care instituţiile o folosesc pentru a determina ce este sau nu biodegradabil. Așadar, să avem cu toții grijă de mediul din jurul nostru și să reciclăm cât putem de mult!”, afirmă Bogdan Constantinescu, manager general BRAI CATA SRL.