Deșeuri menajere și reciclabile, fracție umedă, fracție uscată sau colectare separată sunt doar câteva din ideile pe care le vom auzi tot mai des, o dată cu aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 74/2018, pentru modificarea și completarea Legii 211 privind regimul deșeurilor, care va introduce un mod de taxare utilizat deja în majoritatea țărilor europene: plătește pentru cât arunci. Pentru că momentul taxării funcție de cantitate este foarte aproape, managerul companiei de salubritate Brai Cata SRL, Bogdan Constantinescu oferă câteva ponturi cu ajutorul cărora putem reduce la maximum costurile colectării transportului și depozitării deșeurilor.
„Potrivit schimbărilor legislative, astfel de instrumente economice vor sprijini România să atingă țintele de reciclare și de reducere a cantităților de deșeuri depozitate, stabilite de legislația Uniunii Europene. Pentru aceasta, țara noastră trebuia să îndeplinească diferite obiective foarte ambițioase, începând cu finalul anului 2020, dar aplicarea măsurilor s-a mai amânat circa o jumătate de an”, declară Bogdan Constantinescu, manager general BRAI CATA SRL.
O dată cu aplicarea măsurilor prevăzute de lege nu ar trebui să mai existe nicăieri taxe fixe pentru gunoi, ci să „plătești pentru cât arunci”, iar dacă amesteci deșeurile să rămâi cu ele la poartă ori pe platforma de precolectare și ulterior să fie colectate, dar în baza unui tarif mai mare, penalizator.
„Plătește pentru cât arunci“ presupune ca, spre exemplu, operatorii să pună la dispoziția beneficiarilor recipiente sau saci pentru colectarea deșeurilor, cu sistem de identificare a utilizatorului prin cod de bare sau C.I.P. și să-și doteze utilajele cu soft de identificare a recipientului și, implicit, a utilizatorului. Totodată, se impune deținerea unui sistem electronic de identificare a recipientelor, în vederea evidențierii volumului sau cantității colectate și de emitere a unui tichet, care să conțină cel puțin informații despre tipul deșeului colectat, volum, cantitate, datele de identificare ale utilizatorului și data colectării.
Acela va fi momentul în care fiecare dintre noi ne vom dori să depozităm cât mai puțin deșeu mixt rezidual și cât mai multe deșeuri reciclabile.
„Sistemul funcționează deja în anumite ansambluri rezidențiale și și-a dovedit eficacitatea, locatarii reușind să anuleze costurile pentru colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor, doar prin colectarea separată corectă a deșeurilor reciclabile”, afirmă Bogdan Constantinescu.
Managerul Brai Cata SRL, companie care asigură servicii de salubritate în județele Hunedoara, Brașov, Vâlcea, Brăila, Călărași și Giurgiu a pregătit o listă de obiceiuri care vor reduce cantitatea de deșeuri menajere și ne vor ajuta să facem economii de sute de lei, anual, din bugetul de familie:
- Separați corect deșeurile menajere de cele reciclabile, pentru că acestea din urmă vor fi recompensate, iar o cantitate mai mare, comparativ cu cea de deșeuri mixte reziduale, va scădea taxa/ familie. Pentru a vă fi mai ușor să separați corect deșeurile, puteți consulta aici ( https://www.braicata.ro/alfabetul-reciclarii-sau-cum-colectam-separat-100-de-obiecte-uzuale/ ) lista colectării separate a 100 de obiecte uzuale din gospodărie.
- Evitați să aruncați mâncarea! Am avut deja un an în care mesele acasă, în familie, au fost mult mai frecvente decât în mod obișnuit, iar acest lucru poate genera mai multe deșeuri alimentare domestice ca niciodată. Există, însă câteva modalități de a ține volumul sub control, economisind bani și ajutând planeta: stabilirea unei zile pentru cumpărături, o dată pe săptămână, achiziția de alimente neperisabile, congelate sau conservate, care pot fi folosite și după mai mult timp, planificarea unui meniu pentru următoarea săptămână și întocmirea unei liste stricte cu cele necesare.
- Alegerea unor alimente care să fie depozitate în cât mai puțin plastic nereciclabil sau să nu fie ambalate deloc, cum e cazul legumelor și fructelor.
- Renunțarea la obiceiul abandonării sacului cu deșeuri „la stâlp”, pentru că gestionarea deșeurilor nu este gratuită, chiar dacă poate fi percepută așa de către cei care abandonează deșeurile illegal. Pentru „sacul la stâlp” vom plăti cu toții, într-un fel sau altul, fie prin taxe locale lunare, fie prin impozite pe proprietate mai mari ori prin amenzile pe care vor fi nevoite să le achite autoritățile, din bugetul local, pentru neatingerea țintelor de reciclare.
- Folosiți o sticlă sau un pahar reutilizabilă/e pentru băuturi din mers, pentru a economisi bani și a reduce risipa! Dacă luați propria apă de acasă, veți reduce șansele de a cumpăra băuturi mai scumpe din mers și nu veți mai adăuga încă un recipient de unică folosință în containerele stradale.
- Pungile alimentare reutilizabile pot fi folosite, nu doar pentru produse alimentare, ci și pentru cumpărături din mall, spre exemplu, mai ales că toate aceste sacoșe din plastic vor ajunge mai devreme sau mai târziu deșeuri. Ca să nu le uitați acasă, puteți trece „sacoșele” pe primul loc, pe lista de cumpărături.
- Limitați utilizarea de hârtie, folosind poșta electronică, optând pentru facturile electronice și răsfoind online cataloagele hipermarketurilor!
- Achitați factura pentru colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor, înainte de data scadentă, pentru a evita acumularea de penalități păguboase!
- Compostați resturile vedetale, dacă locuiți la curte și spațiul vă permite amplasarea unui composter! Până la 25% din conținutul deșeurilor menajere ar putea fi eliminat prin compostare, în curtea din spate. Resturile de fructe și legume, cojile de ouă, zațul de cafea, tăieturile de iarbă și frunzele pot fi compostate, pentru a se obține cel mai bun îngrășământ natural de grădină. Sigur, compostarea necesită mai mult efort decât modificările stilului de viață menționate anterior, dar este cât se poate de rentabilă.
„Toate aceste obiceiuri pot contribui la reducerea până spre zero a costurilor pentru serviciile de salubritate și pot fi gura de oxygen de care are nevoie natura, pentru a își putea regenera resursele. Beneficiile nu sunt posibile, însă fără a spune da acestei provocări mondiale: zero deșeuri”, a mai subliniat specialistul în colectare separată și reciclare.