După un an de pauză, muzeele și-au deschis porțile în Noaptea Muzeelor. Fiecare unitate s-a pregătit cum a putut mai bine pentru a-i impresiona pe vizitatori, lucru pe care l-a făcut și Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov.
Aici, vizitatorii trecuți de 40 de ani – numiți și „decreței”, pentru că s-au născut în perioada în care era în vigoare decretul prin care se interzicea avortul – „ au derulat banda” și și-au adus aminte de penarele masive de lemn, de trusele de geometrie chinezești, de stilouri chinezești pe care părinții le cumpărau de te miri cine știe unde, de creioanele chimice sau de cravata de pionier.
Expoziția pregătită de Casa Mureșenilor i-a adus aminte vizitatorului trecut de 40 de ani că în „Epoca de Aur”, produsele „made in China” erau la mare căutare, inclusiv celebra cacao, din care primeai o porție infimă la o cană de lapte, pentru că era cumpărată „pe sub mână”.
La muzeu a fost pregătită expoziția „Școala de altădată”, în care au fost expuse rechizite, uniforme sau manuale diplome, poze din perioada comunistă, dar și din cea interbelică.
Expoziția creată a lăsat senzația uneia foarte „umane”, în care sunt prezentate obiecte de zi cu zi, pe care mulți dintre noi le aruncau în urmă cu mulți ani.
Cine mai păstra un stilou stricat sau un penar dezmembrat, care nu mai putea fi reparat?
Dar tocmai acesta a fost farmecul expoziție: a trezit amintiri.
E imposibil ca cel care a primit la palma câteva rigle triunghiulare să nu își amintească de episod în momentul în care vede aceste obiecte expuse. Sau când vede manualul de caligrafie… își amintește de coșmarul literelor frumoase, care nu ieșeau întotdeauna, mai ales cu un stilou românesc, care avea prostul obicei „să curgă”.
Amintiri au trezit și costumele de pionier, cu trese, cravate și „șnururi” (astea numai pentru comandanți: roșu – de grupă, galben – de detașament, albastru – de unitate).
De la „Îngerașul școlarului” la „Tânărul leninist”
De asemenea, au fost expuse manuale, dar și alte materiale didactice prin care erau promovate în trecut valorile sociale.
Astfel de materiale nu au fost „inventate ” de comuniști. Ei au preluat un model și au schimbat numai paradigma. Astfel, la Casa Mureșenilor a putea fi văzut un număr al revistei „Tânărul leninist” din 1962, dar și publicații interbelice, cum erau „Îngerașul școlarului” sau „Patria mea”.
Vizitatorii au putut pleca cu o copie a celui mai vechi document scris în limba română
Un alt punct de atracție a fost „tipografia” model Coresi (replica primului teasc tipografic). Cu ajutorul unei tiparnițe, vizitatorii au putut vedea ce însemnă „arta tiparului” în secolul al XVI-lea și au primit, ca suvenir, o foaie tipărită a „Scrisorii lui Neacșu din Câmpulung către Hans Beckner, judele Brașovului” (1521), cel mai vechi document, păstrat, scris în limba română.
Tipărire acestei scrisori nu este tocmai simplă, cea mai delicată operațiune fiind aplicarea cernelii pe matrițe.
Dacă e prea puțină nu se văd literele. Dacă e prea multă cerneală… nici așa nu e bine.