Primăria Braşov cere sprijinul Guvernului pentru „Poiana All Season”. Doar extinderea domeniului schiabil costă peste 35 de milioane de euro

Primăria municipiului Braşov solicită sprijinul financiar al Guvernului României pentru proiectul de extindere a domenului schiabil din Poiana Braşov. Solicitarea a fost adresată direct ministrului Turismului, Daniel Cadariu, prezent la Braşov vineri pentru o întâlnire cu autorităţile locale şi antreprenorii din domeniu.

„În Poiana Brașov avem în derulare o serie de proiecte prin care ne propunem să transformăm această stațiune din cea mai importantă stațiune de iarnă din România, în principala atracție montană în toate anotimpurile, iar turismul de weekend să îl transformăm în turism de sejur”, a declarat viceprimarul Sebastian Rusu. 

Rusu a subliniat că în decurs de câteva săptămâni va fi lansat şi anunţul de licitaţie pentru contractarea serviciilor de realizare a Studiului de Fezabilitate aferent investiţiei.

Despre extinderea şi modernizarea domeniului schiabil din Poiană, în faţa ministrului Turismului

Proiectul de modernizare a domeniului viabil din Poiana Braşov vizează construirea unei instalaţii nocturne pentru pârtiile Subteleferic şi Drumul Roşu, construirea unei noi instalaţii de transport pe cablu, respectiv a unui telescaun cu patru locuri de la pârtia Stadion spre zona Ruia şi a unui telescaun, tot de patru locuri, între platoul Ruia şi staţia superioară a teleschiului Kanzel. Proiectul include şi extinderea instalaţiilor de producere a zăpezii pentru întreg domeniul schiabil, precum şi iluminarea pârtiilor Lupului şi Drumul Roșu.

Acest proiect ar urma să completeze pe cel de extindere a domeniului schiabil, discutat încă din mandatul fostului primar şi preluat acum şi de Allen Coliban. Viceprimarul Sebastian Rusu aminteşte că pentru acest proiect este deja în pregătire un plan urbanistic zonal (PUZ) în vederea extinderii spre Râşnov, pe încă 30 de hectare, astfel încât pârtiile din Poiană să însumeze în final aproape 100 de hectare.

„Pentru proiectul extinderii domeniului schiabil avem obținut certificatul de urbanism, iar acum suntem în faza de a demara un plan urbanistic zonal, după care vom putea lansa licitația pentru realizarea SF-ului”, a declarat Sebastian Rusu.

Proiectul de extindere a domeniului schiabil mai include o reţea de pârtii care să facă legătura între partea superioară a Masivului Postăvarul, cu zona Cheişoara din Râşnov, construirea unei gondole cu capacitate de 2.400 de persoane pe oră de la Cheişoara în zona mediană a pârtiei Lupului şi două parcări cu 600 de locuri tot la Cheişoara. 

Proiecte vechi şi scumpe, readuse în prim-plan

Viceprimarul Sebastian Rusu a amintit şi de proiectul saniei de vară, unul la fel de vechi la primăria Braşov, precum şi de traseele de mountain-bike, motivând astfel sprijinul pe care municipalitatea l-ar necesita din surse guvernamentale.

„Costurile pentru implementare acestor proiecte sunt foarte mari, doar extinderea domeniului schiabil, înseamnă aproximativ 35 de milioane de euro. Tocmai de aceea avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, domnule ministru, pentru a implementa aceste proiecte de interes major pentru dezvoltarea turismului în țara noastră, pentru că fiecare turist român care vine la Brașov, înseamnă un turist care își lasă banii în România și fiecare turist străin pe care îl atragem, înseamnă plus valoare pentru dezvoltarea economică a țării noastre”, a declarat Rusu.

Ministrul Cadariu: PNRR şi fondurile structurale pot fi surse de finanţare

Ministrul Turismului spune că surse de finanţare vor exista în următoarea perioadă pentru astfel de proiecte. Una dintre ele este Programul Naţional de Rezilienţă (PNRR), iar o alta ar fi fondurile structurale. România ar trebui însă să evite „greşelile făcute prin Programul Superschi în România”, în care s-a investit în zone care ulterior nu au putut fi folosite din cauza condiţiilor meteo, de exemplu.

„Va fi lansat programul Anghel Saligny, prin care, o bună parte investițiilor necesare la nivel local vor fi acoperite. De asemenea, avem în derulare Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avem fondurile structurale, unde alocarea depășește 40 miliarde de euro. Practic, acum se pune întrebarea: vom reuși să cheltuim acești bani? Spre exemplu, în PNRR, la finalul anului 2023 va fi prima analiză de etapă. Se va renunța la acele proiecte propuse spre finanțare și despre care se va constata că nu pot fi închise până la finalul anului 2026. Atunci, astfel de proiecte mature, pot fi în postura de a beneficia de finanțare. Este benefic că pregătiți proiecte. În următorii ani, România va beneficia de aproximativ 100 de miliarde de euro și, cu siguranță, vor fi bani economisiți și vor rămâne bani disponibili”, a declarat ministrul Daniel Cadariu.