După aproximativ o lună de muncă, drmarii au terminat deszăpezirea sectorului din golul alpin al Transfăgărășanulu. Lucrările au fost destul de complicate, pe unele porțiuni, stratul de zăpadă atingând grosimea de 5 metri. De asemenea, a fost eliberată o cantitate impresionantă de pietre dislocate de pe versanți în timpul iernii.

Cum lucrările de deszăpezire s-au încheiat, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a anunțat că a semnat decizia de constituire a Comisiei speciale pentru Transfăgărășan (DN7C).

„Joi, 11 iunie, comisia urcă pe munte pentru a verifica fiecare kilometru al acestui drum situat la mare altitudine și să stabilească momentul în care circulația poate fi redeschisă în siguranță. Dacă starea carosabilului și condițiile meteo o permit, estimez că Transfăgărășanul se va deschide vineri, 12 iunie 2026, la ora 09.00. Un singur lucru de reținut pentru cei care abia așteaptă serpentinele: pe sectorul dintre Piscul Negru și Bâlea Cascadă, circulația va fi permisă doar între orele 7.00 și 21.00 — pentru siguranța tuturor, pe un traseu pe care muntele are regulile lui”, a declarat reprezentantul CNAIR.

Una dintre cele mai așteptate investiții educaționale din cartierul Tractorul se apropie de final. Grădinița construită pe strada Ioan V. Socec, în zona nouă a cartierului, a ajuns la un stadiu de execuție de peste 90%, iar autoritățile locale estimează că va putea fi deschisă odată cu începerea noului an școlar. Potrivit Primăriei Brașov, lucrările au avansat mai rapid decât termenul stabilit inițial, constructorul recuperând aproximativ două luni din calendarul de execuție. În prezent se lucrează la ultimele finisaje, amenajările exterioare fiind aproape finalizate.

240 de locuri pentru copiii din Tractorul

Noua unitate de învățământ de pe str. Ioan V. Socec din Tractoru va avea o capacitate de 240 de copii, organizați în 12 grupe, fiind astfel una dintre cele mai mari din Brașov. Investiția vine într-o zonă care s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani și unde cererea pentru locuri în creșe și grădinițe a crescut constant odată cu apariția noilor ansambluri rezidențiale.

Pentru ca grădinița să poată funcționa din această toamnă, așa cum susțin reprezentanții Primăriei Brașov, municipalitatea trebuie să finalizeze dotarea cu mobilier și echipamente, iar împreună cu Inspectoratul Școlar să asigure personalul necesar desfășurării activității.

Teren de sport, grădină senzorială și alte spații exterioare dedicate copiilor

Clădirea va include cele 12 săli de grupă și spațiile auxiliare necesare funcționării unei grădinițe moderne. În exterior au fost amenajate un teren de sport cu suprafață din tartan cauciucat, spații verzi și zone educaționale dedicate activităților în aer liber. Proiectul prevede și o grădină botanică destinată activităților educative, precum și o grădină senzorială realizată din materiale și texturi diferite, concepută pentru stimularea percepției tactile a copiilor.

Lucrările intră în faza de recepție

Potrivit reprezentanților constructorului, principalele operațiuni executate în ultimele luni au vizat închiderea fațadelor, montarea tâmplăriei, compartimentările interioare și finisajele. Dacă actualul ritm de lucru se menține, constructorul estimează finalizarea lucrărilor până la sfârșitul acestei luni, urmând etapa de recepție și obținerea tuturor avizelor necesare pentru deschiderea oficială:

„Față de vizita anterioară, lucrările au avansat într-un ritm constant. Echipele au lucrat la închiderea fațadelor, realizarea finisajelor interioare, compartimentările din gips-carton și montajul tâmplăriei. În prezent, stadiul de execuție este de peste 90%. Terenurile de sport sunt finalizate, iar amenajarea spațiilor verzi se află în etapa finală. La sfârșitul acestei luni estimăm finalizarea lucrărilor și demararea procedurilor de recepție. Ulterior, vor fi făcute toate demersurile necesare pentru ca grădinița să poată fi dată în folosință începând cu noul an școlar”, a explicat Florin Potârniche, manager de proiect.

Investiție de peste 21 de milioane de lei

Lucrările sunt executate de ICCO FM și au o valoare de 21,67 milioane de lei, fără TVA, finanțarea fiind asigurată integral din bugetul local. Odată deschisă, grădinița de pe strada Ioan V. Socec va deveni una dintre cele mai mari unități preșcolare construite în ultimii ani în Brașov.

Profesorii debutanți ar putea fi marii câștigători ai noii legi a salarizării, însă proiectul pregătit de Guvern riscă să deschidă un nou front de conflict cu sindicatele din Educație. Deși salariile de început de carieră sunt programate să crească semnificativ din 2027, dascălii cu experiență reclamă că diferențele față de debutanți devin prea mici, iar munca și performanța acumulate în zeci de ani nu mai sunt recompensate corespunzător.

Profesorii debutanți, principalii beneficiari ai noii grile

Noua lege a salarizării unitare, inclusă printre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, schimbă complet modul în care vor fi stabilite salariile bugetarilor. Formula propusă este una simplă: fiecare funcție va avea un coeficient care va fi înmulțit cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei pentru anul 2027.

Creșteri consistente la început de carieră

În Educație, efectele sunt vizibile mai ales la baza sistemului. Un profesor debutant cu studii superioare ar urma să primească un salariu de bază brut de 7.544 de lei, față de 6.446 de lei cât este estimat pentru 2026. Creșterea depășește 17%, iar Executivul mizează pe această majorare pentru a atrage mai mulți tineri către cariera didactică.

Miza nu este una întâmplătoare. În ultimii ani, școlile din multe zone ale țării s-au confruntat cu dificultăți în ocuparea posturilor, în special la disciplinele deficitare. Sindicatele și directorii de școli au atras în repetate rânduri atenția că salariile de început de carieră nu sunt suficient de competitive pentru absolvenții performanți.

Profesorii cu experiență spun că diferențele sunt prea mici

În schimb, profesorii cu vechime nu privesc la fel de optimist noua grilă. Și asta pentru că, de exemplu, pentru un cadru didactic cu gradul didactic I și peste 25 de ani de activitate, salariul de bază ar urma să ajungă la 9.635 de lei brut. Creșterea există, însă diferența față de debutanți este considerată prea mică de reprezentanții angajaților vechi din sistem.

Mai mult, atunci când sunt luate în calcul toate componentele salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi, avansul veniturilor totale devine aproape nesemnificativ. Simulările indică o majorare de aproximativ 1% pentru profesorii aflați la vârful carierei, ceea ce a alimentat criticile privind „aplatizarea” salarizării.

De ce acuză sindicatele „aplatizarea” salarizării

Sindicatele susțin că noul sistem reduce diferențele dintre etapele profesionale și transmite un semnal greșit celor care investesc ani de pregătire, formare continuă și responsabilități suplimentare. În opinia acestora, experiența și performanța ar trebui să fie reflectate mult mai clar în salariu.

Un alt punct sensibil luat în discuție în acest caz este schimbarea modului de recompensare a performanței. Actuala gradație de merit, care reprezintă 25% din salariul de bază și se acordă pe o perioadă de cinci ani, ar putea fi înlocuită cu premii de performanță acordate unui număr limitat de angajați. Sindicatele avertizează că noul mecanism este mai puțin predictibil și poate deveni vulnerabil la modificări ulterioare.

Gradația de merit, înlocuită cu premii de performanță

Pentru a evita situațiile în care unii bugetari ar pierde bani după aplicarea noii legi, Guvernul propune o compensare tranzitorie. Astfel, salariile aflate în plată la finalul anului 2026 ar urma să fie protejate până cel târziu în 2031, dacă noile calcule ar conduce la venituri mai mici.

Bugetul limitează majorările salariale

Dincolo de disputele salariale, Executivul se află și sub presiunea termenelor asumate în PNRR. Legea trebuie adoptată până la sfârșitul lunii august 2026, în caz contrar România riscând să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.

În același timp, reforma trebuie să respecte și o limită bugetară strictă. Guvernul și-a asumat un impact financiar de maximum 8 miliarde de lei pentru 2027, motiv pentru care varianta actuală folosește o valoare de referință de 4.100 de lei, mai mică decât cea vehiculată în scenariile anterioare. Diferența se traduce direct în salarii mai mici decât cele așteptate de multe categorii profesionale.

În următoarele luni, proiectul va intra într-o etapă decisivă. Între promisiunea unor salarii mai atractive pentru tinerii profesori și nemulțumirea celor cu experiență, Guvernul trebuie să găsească un echilibru care să mulțumească atât sistemul de educație, cât și constrângerile bugetare impuse de reformă.