Patru echipe ale Universității Transilvania din Brașov s-au calificat în finala celei de a III-a ediţii a hackathonul-ui studențesc: România fără dosar”. În competiție au fost selectate cele mai bune zece echipe din ţară, universitatea brașoveană fiind cel mai bine reprezentată în concurs, în acest an.
Şapte universităţi din România au echipe în finală
Hackathonul este un eveniment în care mai mulți programatori şi specialişti pe diferite domenii colaborează pentru dezvoltarea, în timp record, a unui proiect software. Evenimentul din acest an are ca temă „eliminarea cozilor de la ghişeu” şi este organizat de Facultatea de Jurnalism şi Comunicare a Universităţii din Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Competiţia va fi găzduită de Camera Deputaţilor.
În urma selecţiei realizate de organizatori, în finala de 10 s-au calificat patru echipe de la Facultatea de Sociologie şi Comunicare a Universităţii Transilvania din Braşov, aceasta fiind instituţia cu cei mai mulţi participanţi. La hackaton vor fi reprezentate, în total, şapte universităţi din România, printre care Universitatea Bucureşti, Universitatea „Titu Maiorescu”, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Academia de Studii Economice şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
Tema ediţiei 2023: eliminarea cozilor de la ghişee
Tema ediției din acest an a competiției a pornit din dorința ca fiecare cetățean să scape de coada la ghișeu, iar acest lucru se poate obține prin programări online în toate instituțiile și colectarea, într-un singur loc, a tuturor informațiilor despre actele necesare pentru obținerea serviciilor publice corespunzătoare evenimentelor de viață (naștere, obținerea unui autoturism, deschiderea unei afaceri, construirea unei case etc.).
În opinia organizatorilor competiției, misiunea nu este imposibilă, având în vedere că pentru obținerea pașapoartelor, permiselor de conducere sau pentru înmatricularea mașinilor a fost implementat deja cu succes sistemul programărilor online, astfel că oamenii nu mai merg la instituție „cu noaptea în cap” pentru a „prinde un loc în față”.
Marea provocare: creativi contracronometru! Echipele vor avea la dispoziţie maxim 48 de ore pentru a gândi conceptul aplicaţiei şi campania de comunicare
Odată selectate în finală, echipele vor avea de pus la punct un design de interfață pentru un portal unic de informații și programări online, care să ducă la eliminarea cozilor de la ghişee, pentru informaţii sau depunerea de documente. Conceptul va fi prezentat „la pachet” cu un plan de promovare a sistemului de programări online pentru servicii publice. Campania de comunicare şi PR trebuie să conţină inclusiv o propunere de nume pentru aplicaţia creată, un logo, mesaj, o campanie de activare pe social media şi alte tipuri de comunicare eficiente în astfel de situaţii.
Conceptul hackathonului studențesc „România fără dosar” este unul provocator pentru participanţi, pentru că termenele sunt foarte strânse. Astfel, fiecare dintre cele 10 echipe de comunicare va fi comasată cu câte o echipă IT, compusă din studenţi de la facultăţi tehnice. De asemenea, echipele vor primi, prin tragere la sorți, câte un mentor dintr-o listă de 10 parlamentari din toate partidele politice.
În 20 martie, echipele vor primi detaliile de care trebuie să țină cont când pregătesc proiectul, apoi împreună cu mentorii vor trebui să pregătească conceptul. În 21 martie trebuie să încarce proiectul pe platforma competiției, iar o zi mai târziu, în 22 martie, studenți vor prezenta proiectele la Parlament, în faţa unui juriu format din 13 persoane. Tot în 22 martie vor fi desemnaţi și câștigătorii.
Competiţia este importantă şi pentru Ministerul Cercetării şi Digitalizării
Competiția este importantă și pentru Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. De altfel, în 16 martie, de la ora 13.00, ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a avut o sesiune online cu echipele de studenții și organizatorii, în care a declarat deschis că România are o problemă reală, din punct de vedere al digitalizării serviciilor publice.
Punctul de Contact Unic Electronic, o facilitate impusă de UE statelor membre, există pe platforma Guvernului, însă este total neprietenoasă cu publicul, după cum a recunoscut şi ministrul Sebastian Burduja, astfel că şi eficienţa ei lasă de dorit.