Profesorii debutanți ar putea fi marii câștigători ai noii legi a salarizării, însă proiectul pregătit de Guvern riscă să deschidă un nou front de conflict cu sindicatele din Educație. Deși salariile de început de carieră sunt programate să crească semnificativ din 2027, dascălii cu experiență reclamă că diferențele față de debutanți devin prea mici, iar munca și performanța acumulate în zeci de ani nu mai sunt recompensate corespunzător.
Profesorii debutanți, principalii beneficiari ai noii grile
Noua lege a salarizării unitare, inclusă printre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, schimbă complet modul în care vor fi stabilite salariile bugetarilor. Formula propusă este una simplă: fiecare funcție va avea un coeficient care va fi înmulțit cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei pentru anul 2027.
Creșteri consistente la început de carieră
În Educație, efectele sunt vizibile mai ales la baza sistemului. Un profesor debutant cu studii superioare ar urma să primească un salariu de bază brut de 7.544 de lei, față de 6.446 de lei cât este estimat pentru 2026. Creșterea depășește 17%, iar Executivul mizează pe această majorare pentru a atrage mai mulți tineri către cariera didactică.
Miza nu este una întâmplătoare. În ultimii ani, școlile din multe zone ale țării s-au confruntat cu dificultăți în ocuparea posturilor, în special la disciplinele deficitare. Sindicatele și directorii de școli au atras în repetate rânduri atenția că salariile de început de carieră nu sunt suficient de competitive pentru absolvenții performanți.
Profesorii cu experiență spun că diferențele sunt prea mici
În schimb, profesorii cu vechime nu privesc la fel de optimist noua grilă. Și asta pentru că, de exemplu, pentru un cadru didactic cu gradul didactic I și peste 25 de ani de activitate, salariul de bază ar urma să ajungă la 9.635 de lei brut. Creșterea există, însă diferența față de debutanți este considerată prea mică de reprezentanții angajaților vechi din sistem.
Mai mult, atunci când sunt luate în calcul toate componentele salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi, avansul veniturilor totale devine aproape nesemnificativ. Simulările indică o majorare de aproximativ 1% pentru profesorii aflați la vârful carierei, ceea ce a alimentat criticile privind „aplatizarea” salarizării.
De ce acuză sindicatele „aplatizarea” salarizării
Sindicatele susțin că noul sistem reduce diferențele dintre etapele profesionale și transmite un semnal greșit celor care investesc ani de pregătire, formare continuă și responsabilități suplimentare. În opinia acestora, experiența și performanța ar trebui să fie reflectate mult mai clar în salariu.
Un alt punct sensibil luat în discuție în acest caz este schimbarea modului de recompensare a performanței. Actuala gradație de merit, care reprezintă 25% din salariul de bază și se acordă pe o perioadă de cinci ani, ar putea fi înlocuită cu premii de performanță acordate unui număr limitat de angajați. Sindicatele avertizează că noul mecanism este mai puțin predictibil și poate deveni vulnerabil la modificări ulterioare.
Gradația de merit, înlocuită cu premii de performanță
Pentru a evita situațiile în care unii bugetari ar pierde bani după aplicarea noii legi, Guvernul propune o compensare tranzitorie. Astfel, salariile aflate în plată la finalul anului 2026 ar urma să fie protejate până cel târziu în 2031, dacă noile calcule ar conduce la venituri mai mici.
Bugetul limitează majorările salariale
Dincolo de disputele salariale, Executivul se află și sub presiunea termenelor asumate în PNRR. Legea trebuie adoptată până la sfârșitul lunii august 2026, în caz contrar România riscând să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.
În același timp, reforma trebuie să respecte și o limită bugetară strictă. Guvernul și-a asumat un impact financiar de maximum 8 miliarde de lei pentru 2027, motiv pentru care varianta actuală folosește o valoare de referință de 4.100 de lei, mai mică decât cea vehiculată în scenariile anterioare. Diferența se traduce direct în salarii mai mici decât cele așteptate de multe categorii profesionale.
În următoarele luni, proiectul va intra într-o etapă decisivă. Între promisiunea unor salarii mai atractive pentru tinerii profesori și nemulțumirea celor cu experiență, Guvernul trebuie să găsească un echilibru care să mulțumească atât sistemul de educație, cât și constrângerile bugetare impuse de reformă.
