Connect with us

Stiri Brasov

În România, gunoiul amestecat bate gunoiul reciclabil! În vestul Europei, procentele sunt inversate

Published

on

Ştiați că deșeurile nu reprezintă numai o problemă de mediu, ci și o pierdere economică foarte mare? Europa produce sute de mii de tone de deșeuri pe an și o parte foarte mare a acestora este transformată în compost sau este reciclată, iar o parte foarte mică ajunge la depozitele de deșeuri. Ideal ar fi ca și în România să se întâmple la fel, susține managerul general al BRAI CATA SRL, unul din liderii din România, în domeniul managementului integrat al deșeurilor. La noi însă, procentul de recilabile din totalul cantității de deșeuri este încă departe de nivelul dorit și e cu mult mai mic decât cel de deșeuri care ajung la gropile de gunoi. Vestea bună este că, o dată cu reglementările europene, procentul este în creștere. 

Cantitatea de deşeuri pe care o producem se află în strânsă legatură cu tiparele noastre de consum şi de producţie. Cantitatea mare de produse care intră pe piaţă reprezintă o adevărată provocare, iar schimbările demografice, creşterea numărului de gospodării alcătuite dintr-o singură persoană afectează, în același timp, cantitatea de deşeuri pe care o generăm. Aspectul cel mai dăunător al deșeurilor este legat de descompunerea lor în perioade îndelungate.

– Sticla, între 1 și 2 milioane de ani să ajungă la descompunere

Spre exemplu, bateriile și acumulatorii au nevoie de peste 2 milioane de ani, pentru a se descompune. Pare incredibil, nu-i așa? În timp ce carcasele metalice ajung să se descompună până la urmă, substanțele chimice din interior cum sunt zincul, plumbul sau mercurul, intră în sol. Din această cauză bateriile ar trebui să fie reciclate și nu aruncate la coșul de gunoi. 

Alte produse periculoase sunt sticlele și borcanele. Pare la fel de inimaginabil, dar sticla are nevoie între 1 și 2 milioane de ani să ajungă la descompunere. Este compusă din siliciu, unul din mineralele cele mai stabile și de durată de pe pământ, fiind foarte dăunătoare mai ales animelelor, care o pot înghiți. 

– Ceștile de cafea, pielea pantofilor sau poșetelor, anvelopele auto, cutiile de conserve, 50 de ani până la dispariție

Cu o durată de viață ceva mai mică, recipienții din plastic au nevoie de până la 500 de ani pentru a ajunge la o descompunere totală. O mare parte din substanțele chimice conținute de plastic rămân în sol. Majoritatea obiectelor din plastic sunt realizate din polietilenă, care este aproape imposibil de descompus într-o perioadă rezonabilă. 

Cutiile din aluminiu reprezintă iarăși un pericol foarte mare pentru animalele de talie mică, pentru că le pot înghiți. Reciclarea aluminiului se poate realiza cu unele costuri de energie mai mici, pentru cutiile reciclate, în comparație cu prețul pentru producerea altora noi. 

Alte produse periculoase sunt: pielea netratată chimic, ceștile de cafea, pielea mai groasă a pantofilor sau poșetelor, anvelopele auto sau cutiile de conserve. Toate au nevoie de aproximativ 50 de ani ca să se descompună. 

Un alt material periculos și produs în cantități mari este reprezentat de pungile din plastic. Multe din acestea sunt fabricate din polietilenă. Deși ar avea teoretic nevoie de 20 de ani pentru a se descompune, câteva studii de specialitate au scos în evidență că descompunerea lor poate ajunge până la o mie de ani. 

„Ce avem de reținut de fiecare dată când ne gândim să aruncăm în loc să reciclăm? Eticheta „biodegradabil” nu reprezintă  neapărat descompunerea completă a produsului într-un interval de timp scurt. Echipe de cercetători din întreaga lume militează pentru standarde mai stricte în privința definiţiei pe care instituţiile o folosesc pentru a determina ce este sau nu biodegradabil. Așadar, să avem cu toții grijă de mediul din jurul nostru și să reciclăm cât putem de mult!”, afirmă Bogdan Constantinescu, manager general BRAI CATA SRL.

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima Pagina

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității

Published

on

După anunțul Fundației Metropolis privind retragerea din proiectul de reabilitare și modernizare a etajului I al staționarului Mârzescu B, acolo unde funcționează Secția clinică de Oncologie medicală, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a decis să continue lucrările prin forțe proprii.

Hotărârea a fost luată în cadrul Comitetului Director, iar intervențiile vor fi realizate în principal cu implicarea angajaților spitalului, a anunțat conducerea, într-un comunicat de presă publicat azi, ca urmare a întrebărilor venite în ultimele zile din partea presei.

Renovare „pe module”, în etape

La începutul acestei săptămâni, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, împreună cu șefa Serviciului Tehnic, și alături de reprezentanții secției Oncologie – medicul șef, asistentul șef și personalul implicat – modalitatea concretă de organizare a lucrărilor. Astfel, s-a decis ca renovarea să fie realizată etapizat, pe module, a transmis managerul SCJU, dr. Dan Grigorescu, prin intermediul Biroului de presă.

Prima etapă vizează modernizarea a două saloane și a două grupuri sanitare, dintre care unul destinat persoanelor cu dizabilități. Intervențiile, care seamănă mai degrabă a niște „cârpeli”, față de lucrările de care Secția de Oncologie ar avea nevoie, includ refacerea instalațiilor, asigurarea dotărilor necesare, schimbarea pardoselii și înlocuirea tâmplăriei din lemn cu una conformă standardelor de acreditare și legislației în vigoare.

Lucrările au fost deja demarate, iar reprezentanții spitalului estimează că primul modul va fi finalizat în aproximativ 4-6 săptămâni, a anunțat SCJU.

Mesaj clar din partea conducerii

Deși în ultim perioadă au exista mai multe voci care au arătat spre situația precară în care se află secția de Oncologie, conducerea SCJUBv subliniază că demersul nu are legătură cu vreo acțiune de control, ci reprezintă o inițiativă menită să îmbunătățească condițiile oferite pacienților oncologici.

De altfel, în contextul retragerii partenerului inițial din proiect, spitalul a ținut să precizeze că lucrările de modernizare nu sunt abandonate, ci continuate din resurse proprii, într-un ritm adaptat posibilităților interne.

Reamintim că la începutul acestei luni, Codin Maticiuc a anunțat că Fundația Metropolis, pe care o reprezintă, renunță la proiectul pe care și-l propusese inițial, de a reabilita Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, situată în staționarul Mârzescu. Anunțul a fost făcut marți, 3 februarie, chiar în fața clădirii care urma să intre în renovare, de către Codin Maticiuc, președintele Fundației Metropolis, care a explicat că decizia vine în contextul în care Consiliul Județean Brașov – structură de care aparține întreg SCJU – urmează să deruleze lucrări ample de reabilitare a imobilului, investiția publică fiind estimată la peste 60 de milioane de lei.

Continue Reading

Sănătate

Urgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni

Published

on

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov este la un pas de a avea, în sfârșit, un cabinet stomatologic funcțional în cadrul Unității de Primiri Urgențe (UPU). Deschiderea este estimată pentru finalul acestei luni, însă doar dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: cabinetul să obțină acreditarea necesară, iar toți cei patru medici selectați să semneze contractele cu unitatea medicală.

Dacă prima dintre condiții este deja împlinită, cabinetul primind pe 11 februarie acreditarea care va intra in vigoare în două săptămâni, acum Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov trebuie să aștepte data de 26 februarie. Aceasta este data pe care cei patru medici stomatologi selectați au solicitat-o pentru a-și încheia perioadele de preaviz la actualele locuri de muncă.

Spațiul destinat urgențelor stomatologice există încă de anul trecut în incinta spitalului, însă până acum nu a fost pus în funcțiune. Pentru ca activitatea să înceapă efectiv, conducerea trebuia să deblocheze patru posturi și să asigure fondurile necesare pentru salarizarea medicilor. Lucru care s-a realizat la începutul acestui an.

Funcționarea unui cabinet stomatologic în cadrul UPU ar putea reduce presiunea pe camerele de gardă și ar oferi o soluție rapidă pacienților care ajung la spital cu urgențe dentare – de la infecții acute până la traumatisme. Dacă toate etapele administrative vor fi parcurse la timp, Brașovul ar putea avea, în premieră, un serviciu dedicat urgențelor stomatologice direct în cadrul Spitalului Județean.

Continue Reading

Stiri Brasov

Alianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Secretarul general al PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii

Published

on

By

„PNL nu ia în calcul nicio formă de colaborare cu formațiuni extremiste”. Mesajul a fost postat de secretarul general al PNL, Adrian Veștea, care este și președinte al Organizației Județene Brașov a partidului, după ce senatorul AUR Petrișor Peiu a anunțat că ar prefera o alianță cu liberalii după alegerile din 2028.

„Ne-am asumat o direcție clară – pro-europeană, democratică, în sprijinul unei economii solide și al respectului pentru libertățile individuale. Asemenea declarații vin într-un moment în care observăm tot mai des o apropiere între PSD și AUR, fie că vorbim de voturi în Parlament, fie de teme comune promovate public. Cred că România are nevoie, acum și după 2028, de stabilitate, profesionalism și respect pentru instituțiile statului și cetățeni. În această viziune, nu este loc pentru ambiguități sau experimente riscante”, a scris Veștea.

În Consiliul Local Brașov, pro-europenii liberali și extremiștii sunt de aceeași parte a baricadei

Totuși, mesajul transmis de Veștea este ignorat chiar în județul Brașov. Astfel, în Consiliul Local Brașov, încă din anul 2024, aleșii PNL și cei din AUR (Daniel Dimitrescu și Gheorghe Cojocaru) fac parte din „coaliția de guvernare la nivel local”, fără ca liberalii să dea semn că ar avea vreo remușcare să sunt de aceeași parte a baricadei cu „extremiștii”.

Continue Reading

Trending