Politica
Lecție de transparență a unui deputat de Brașov: El a arătat de câţi bani dispun de fapt parlamentarii, pe langă salariu şi ce a făcut cu ei
Deputatul USR Tudor Benga a prezentat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, un raport anual al veniturilor sale în calitate de parlamentar. Deputatul de Brașov spune că salariul său net lunar este de 10.951 lei, la care se adaugă diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament – câte 261 lei/zi. Anul trecut, în pandemie însă, Benga susține că a lucrat mai mult online, așa că nu a încasat diurne.
“Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia, iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar”, a precizat deputatul de Brașov, Tudor Benga.
De asemenea, Benga a mai afirmat că, pe lângă indemnizaţie şi diurnă, mai încasează “suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar”.
“Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite ‘declaraţii pe proprie răspundere’ cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii”, a adăugat el.
Pe această cale, BrașovMetropolitan îi provoacă și pe alți parlamentari de Brașov să prezinte deschis veniturile pe care le-au obținut anul trecut din activitatea de la Parlament și modul în care au cheltuit sumele pentru birourile de deputați/senator.
Redăm textul integral al postării deputatului Tudor Benga:
Revin astăzi cu partea financiară a raportului meu anual de activitate. Ceva mai repede decât vă spuneam ieri, fiindcă se adună deja multe subiecte de interes public încă din prima săptămână a noii sesiuni parlamentare, şi vreau să avem spaţiu să le discutăm aici în zilele următoare. Partea financiară a raportului conţine două componente: veniturile mele în calitate de deputat, respectiv veniturile şi cheltuielile cabinetului meu parlamentar.
Aşa cum vă spuneam şi ieri în prima parte a raportului, găsiţi pe site-ul meu tudorbenga.ro în secţiunea Activitate Parlamentară şi rapoartele de activitate aferentă anilor din mandatul 2016-2020. Şi acestea au la rândul lor secţiuni financiare, şi, în particular în cele din primii doi ani, 2017 şi 2018, am explicat pe larg fiecare componentă astfel încât să înţelegeţi mai clar cum funcţionează circuitele financiare ale parlamentarilor. De-a lungul timpului am mai avut şi alte intervenţii publice vis a vis de anumite „cutume” financiare de prin Parlament, unii dintre voi poate vi le amintiţi, cert este că efortul de transparentizare al instituţiei încă e work in progress şi de aceea poate fi util să aveţi şi informaţia contextuală de mai sus la îndemână.
Trecând aşadar la cifre încep cu veniturile mele ca deputat simplu, fără funcţii de conducere prin comisii sau alte bri-briz-uri. Salariul meu net lunar, indemnizaţia, cum se numeşte ea în limbaj oficial, este de 10.951 RON. La această sumă se mai pot adăuga lunar o serie de diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament. Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar.
Pe lângă indemnizaţie şi diurnă mai sunt două sume pe care le încasez tot în nume propriu dar care au fiecare o destinaţie cât se poate de clară. Pe de o parte suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar. Cea de cazare o consum integral pe chiria locuinţei mele de serviciu şi utilităţile aferente (am un apartament mobilat închiriat în zona centrală a Bucureştiului). Cea de transport acoperă deplasările mele prin circumscripţie şi deşi are o variaţie sezonieră mai largă decât cea de cazare o consum în linii mari şi pe aceea pe atribuţiile de serviciu. Naveta propriu zisă între Braşov şi Bucureşti e în general acoperită separat dat fiind că o fac preponderent cu trenul.
Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite „declaraţii pe proprie răspundere” cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii. Aceste categorii sunt după cum urmează:
“furnituri de birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere.”
Acum, faptul că suma forfetară pentru cabinet are un plafon maxim nu înseamnă neapărat că trebuie şi luată toată. Eu personal nu am luat în nici unul din cei cinci ani de când sunt parlamentar întreaga sumă forfetară, lăsând anual necheltuiţi oriunde între circa 10.000 de lei şi circa 25.000 de lei. În 2021 propriu zis am cheltuit în medie cam 27.000 lei lunar. Din aceşti 27.000 de lei undeva între 18.000 şi 19.000 de lei lunar se duc pe cheltuielile salariale totale ale echipei mele, pe care v-o detaliez mai jos. Circa 4-5.000 lei pe lună s-au dus pe chiriile, utilităţile şi întreţinerea celor zece birouri parlamentare pe care le am deschise în judeţul Braşov. Unul dintre ele, cel principal din centrul Braşovului, pe care se duce cam jumătate din sumă, şi alte 9 răspândite prin localităţile din judeţ, închiriate împreună cu ceilalţi trei parlamentari USR din judeţ (lista lor completă o puteţi găsi pe pagina mea de parlamentar de pe cdep.ro).
Mai rămân aşadar circa 3-5.000 de lei lunar pe care îi iau şi eu „pe declaraţie”. Suma poate fi propriu zis mai mare sau mai mică de atât în funcţie de lună fiindcă nu toate facturile apucă să se emită în aceeaşi lună calendaristică, sau mai uit şi eu să fac plăţile în timp util, pe scurt lucrurile nu sunt identice lună de lună. Pe ce cheltuie cabinetului meu parlamentar aceşti 3-5.000 de lei? Păi în esenţă pe lucrurile listate acolo: consumabile, protocol, transportul în circumscripţie al echipei cabinetului, diverse acareturi de birou sau întreţinere. Nu vă ascund că există regulat sau ocazional şi o categorie de cheltuieli ale cabinetului care sunt foarte greu decontabile din cauza birocraţiei de la Parlament. În particular software sau orice lucru cu plata cu cardul în afara ţării precum abonament de Zoom, G-Drive-ul cabinetului, Illustrator pentru grafică, abonamente la reviste de specialitate din străinătate etc.
Echipa cabinetului este formată din 6 oameni după cum urmează: un om full-time şi cinci part-time. Cel full-time este în rol administrativ la Braşov. Dintre ceilalţi cinci doi sunt cu expertiză juridică, unul la Braşov unul la Bucureşti, şi mă ajută cu tot ceea ce ţine atât de procesul legislativ cât şi de interacţiunea cu autorităţile locale, inclusiv consultanţa legală pe care o acordăm ocazional cetăţenilor, iar cel de la Braşov inclusiv cu munca generală de coordonare. Alţi doi sunt oameni de comunicare care mă ajută cu documentare, grafică, social media, monitorizare presă etc. În fine, ultimul dar nici pe departe cel din urmă, un om este expert pe infrastructură şi mă ajută cu tot ceea ce ţine de monitorizarea proiectelor de infrastructură ale Braşovului. Nu le dau numele fiindcă au mai toţi şi alte job-uri şi nu-i ajută neapărat să se ştie că lucrează cu un parlamentar USR, însă le sunt extrem de recunoscător şi n-aş putea face nimic din ceea ce fac fără efortul şi dedicaţia lor.
Cam asta e în linii mari ce fac eu cu banii publici primiţi din taxele şi impozitele voastre. Ştiu că au existat numeroase discuţiile în spaţiul public privind sumele astronomice pe care le încasează parlamentarii. Nu ştiu alţii ce fac, dar eu fac fix ce v-am explicat mai sus şi bag în buzunar propriu doar ceea ce primesc ca remuneraţie propriu-zisă, respectiv indemnizaţia lunară şi diurnele. Iar dacă vă doriţi o cheie externă de control faţă de ceea ce vă zic eu, vă ataşez mai jos documentarea foarte laborioasă făcută în toamnă de fostul nostru coleg Cornel Zainea. Documentare cu cifrele oficiale cerute de el de la Camera Deputaţilor şi care confirmă că am fost în prima jumătate a anului 2021 în top trei cei mai riguroşi deputaţi USR în sensul că suma luată de mine „pe declaraţie”, adică fără acte justificative, a fost printre cele mai mici din întreg Parlamentul.
Mno, cam asta a fost raportul meu de activitate pe 2021, găsiţi în cele două postări de ieri şi azi şi ce fac şi cât vă cost eu pe voi în calitate de contribuabili. Am zis din clipa în care am intrat în politică că responsabilitatea mea e să vă reprezint şi să vă dau socoteală pentru modul în care o fac şi exact asta am şi făcut, an de an. Mai departe trageţi voi fiecare propriile concluzii. Mulţumesc încă o dată şi pentru votul pe care mi l-aţi dat şi pentru răbdarea de a citi tot ce e scris aici şi ne reauzim zilele următoare cu subiectele fierbinţi ale momentului aşa cum ne-am obişnuit.
Cotidian
Marius Dunca, vicepreședinte PSD: „România are nevoie de stabilitate, investiții și solidaritate. Nu de austeritate!”
Vicepreședintele PSD, senatorul Marius Dunca, transmite un mesaj ferm față de prioritățile guvernamentale din perioada următoare. Acesta subliniază obligația statului de a interveni cu măsuri de sprijin acum, când costul vieții a explodat și presiunea asupra familiilor și companiilor românești este deja ridicată. În acest sens, PSD a propus un pachet amplu de măsuri pentru relansarea economică un pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile.
„Adoptarea pachetului de relansare economică și a celui de solidaritate nu este opțională și nu este negociabilă. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru protejarea nivelului de trai al românilor, pentru că măsurile de austeritate au afectat întreaga societate, dar în special pe cei vulnerabili. Măsurile PSD sunt coerente și combină responsabilitatea bugetară cu solidaritatea socială și stimularea economiei. Prin pachetul de solidaritate venim în sprijinul a peste 5 milioane de români, iar impactul bugetar total este de doar 0,16% din PIB, incomparabil mai mic decât economiile de 1% din PIB realizate prin neindexarea pensiilor și alocațiilor. Îi ajutăm astfel pe pensionarii cu venituri mici, pe copiii din familiile vulnerabile și pe cei cu dizabilități sau handicap. Concret, vorbim despre sprijin financiar în două tranșe egale, cuprinse între 600 și 1000 de lei, pentru pensiile cuprinse între 1500 și 3000 de lei”, declară Marius Dunca, vicepreședinte PSD.
În paralel, PSD solicită introducerea urgentă a unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile afectate de liberalizarea prețurilor la gaze, similară celei din domeniul energiei, și respinge categoric orice reducere a bugetului Educației, domeniu deja grav afectat de tăieri operate anterior.
„Pachetul de relansare economică este esențial pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești. Măsura-cheie propusă de PSD este creditul fiscal pentru investiții și are impact bugetar zero. Prin reducerea temporară a obligațiilor fiscale pentru companiile care investesc, statul stimulează dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, fără a pierde venituri la buget”, mai spune senatorul brașovean.
Marius Dunca subliniază faptul că Partidul Social Democrat va susține doar soluții care reduc presiunea asupra oamenilor și economiei și va sancționa politic orice tentativă de a prelungi austeritatea pe seama celor vulnerabili.
Cotidian
Așteptări din partea ministrului brașovean al Economiei: Fabrica de pulberi de la Victoria ar putea salva zona
Proiectul noii Fabrici de pulberi de la Victoria ar putea revigora întreaga zonă, susține ministrul Economiei, brașoveanul Irineu Darău. Senatorul a afirmat pentru Mediafax că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, însă impactul unității de producție asupra economiei va fi mult mai mare.
„Există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”, a declarat Darău.
Ministrul a spus că investiția ar reprezenta „salvarea zonei” Victoria.
Promisiune preluată de la Radu Miruță
Un mesaj similar a fost lansat și de Radu Miruță, în perioada în care era ministru al Economiei. Astfel, el a declarat în luna noiembrie, la Brașov, că a renegociat contractul pregătit inițial pentru a di semnat cu partenerul german, compania Rheinmetall.
„Când am venit la minister, mi se spunea că este un contract gata de semnat şi că nu se mai poate schimba nimic. Forma de atunci era dezavantajoasă pentru România şi pentru judeţul Braşov. Contractul a fost schimbat. Am adus un plus de 92 de milioane de euro pentru statul român. De asemenea, am introdus o condiţie obligatorie privind folosirea lanţului de aprovizionare local”, a spus Miruţă.
Amintim că la începutul lunii noiembrie a anului trecut, Guvernul României și compania germană Rheinmetall au semnat, la Palatul Victoria, acordul de colaborare pentru realizarea fabrică de pulberi de la Victoria.
„Rheinmetall și această cooperare vor investi prin companiile lor peste 400 de milioane de euro. Din punct de vedere civil, România va face investiții de 120 de milioane de euro. Primim ajutor din partea programelor europene: 47 de milioane dintr-un program aprobat de Bruxelles, iar Guvernul va primi bani prin Programul SAFE, de asemenea”, a declarat atunci Armin Papperger, director al Companiei Rheinmetall AG, citat de Agerpres.
Construcția fabricii de pulberi pentru muniție va începe anul viitor iar lucrările vor dura trei ani.
Politica
Marius Dunca, Vicepreședinte PSD: „Austeritatea nu este o soluție. Oamenii și firmele așteaptă măsuri pentru relansarea economică”
Marius Dunca, vicepreședinte PSD și lider județean al PSD Brașov, susține că programul PSD de stimulare economică este singura reformă autentică dezbătută în Coaliție și consideră că social democrații au obligația de a insista pentru adoptarea acesteia prin asumarea răspunderii Guvernului în cadrul aceluiași pachet de reformă a administrației. Dunca mai spune că PSD este singurul partid care pus pe masa Coaliției soluții alternative și măsuri pentru relansarea economică, tocmai pentru a evita creșterile de taxe.
„Încă de anul trecut, din septembrie, PSD a spus public colegilor de Coaliție că austeritatea nu este o soluție și că România are nevoie de relansare economică. Companiile românești așteaptă de la Guvern garanții și sprijin pentru a păstra locurile de muncă și pentru a deveni mai competitive, de a produce mai mult și de a exporta. Amânările succesive și încăpățânarea unora dintre colegii de Coaliție a dus la generalizarea unor măsuri severe de austeritate care ridică riscuri multiple față de performanța economiei naționale. De aceea, PSD pune condiția adoptării pachetului de măsuri pentru relansarea economică. Măsurile propuse țin de creșterea competitivității economiei locale, de sprijinirea investițiilor noi și de îndreptarea unor măsuri care vizează companiile românești. Consecința aplicării acestor măsuri se va traduce prin generarea a cel puțin 120.000 locuri de muncă stabile și bine plătite în sectoarele industriale și tehnologice și prin echilibrarea balanței comerciale. România va rămâne atractivă pentru investitori și va asigura un climat economic potrivit pentru dezvoltare” spune Vicepreședintele PSD.
Tototdată, liderul PSD Brașov trece în revistă măsuri promovate de PSD în ultimii 10 ani care au readus creșterea economică după perioadele de austeritate în care România a fost condusă de partidele dreptei politice.
„Chiar dacă unii pozează astăzi în «salvatori», le reamintesc că PSD este partidul care a pus de fiecare dată România pe traiectoria creșterii economice. După fiecare perioadă de austeritate, PSD a luat măsuri necesare pe care ceilalți le-au văzut ca fiind imposibile. PSD a redus cota de TVA la 19% în 2018 și impozitul pe venit la 10%. Tot PSD a redus cota TVA la alimente, la panificație și în alte domenii economice cu potențial de a performa. Am fost mereu alături de mediul de afaceri și am sprijinit antreprenoriatul prin programe de tip «Start-Up Nation». Am propus amânarea ratelor la bănci pentru persoane fizice și firme, prin acorduri cu sectorul bancar. Am derulat programe de sprijin financiar pentru companiile românești de aproape 4 miliarde de euro și am acordat bonusuri pentru produsele agricole românești și pentru procesarea locală a materiei prime. În timpul guvernărilor PSD, IMM-urile au primit garanții pentru investiții în echipamente și capital de lucru, în timp ce Guvernul derula investiții publice în creștere, la nivel național. Și de această dată vom face ceea ce e corect pentru oameni și pentru firmele”, concluzionează Dunca.
-
Cotidian20 de ore agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidian20 de ore agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasov17 ore agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Educație18 ore agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Prima Pagina4 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidiano săptămână agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian6 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
