Connect with us

Prima Pagina

FOTO „Catedralele sunetului” – concerte de muzică clasică  în biserici fortificate din județele Brașov și Sibiu. PROGRAM ȘI LOCAȚII

Published

on

„Catedralele sunetului” le propune iubitorilor de muzică o serie de cinci concerte de muzică clasică, în perioada 9-14 august 2025. Evenimentele vor avea loc în Biserica Evanghelică din Rupea, Biserica Fortificată din Saschiz, Biserica Fortificată din Hărman, Mănăstirea Cisterciană de la Cârța și Biserica Neagră din Brașov, fiind susținute de baritonul Alexandru Chiriac, harpista Miruna Nagy și violoncelistul Radu Nagy. Intrarea la concerte este liberă, cu excepția concertului de la Biserica Neagră din Brașov (bilete, aici).

„Catedralele sunetului” este o incursiune în lumea marilor genii muzicale – creatori de monumente sonore care au traversat epocile. Programul cuprinde lucrări de la Bach până la compozitori contemporani și reflectă expresia contemplării sentimentelor religioase, a conectării cu natura și a emoțiilor umane exprimate de-a lungul timpului. Prin compoziții precum „Ave Maria” de Caccini, „Passacaglia” de Haendel sau „Pas de deux” de Ceaikovski și „Song of the birds” de Casals, selecția propune publicului o călătorie în interiorul sufletului, pentru a regăsi pacea, contemplația și emoțiile înălțătoare ale muzicii sacre, dar și trăirile tumultuoase ale celei romantice.

Programul concertelor de la „Catedralele sunetului”:

  • 9 august, ora 19:00 – Biserica Evanghelică din Rupea;
  • 10 august, ora 18:00 – Biserica Fortificată din Saschiz;
  • 11 august, ora 19:00 – Biserica Fortificată din Hărman;
  • 12 august, ora 19:00 – Mănăstirea Cisterciană de la Cârța;
  • 14 august, ora 18:00 – Biserica Neagră din Brașov.

În repertoriu se vor regăsi următoarele compoziții:

J. S. Bach – Sicilianno; J. S. Bach – Bist Du bei mir; G. Caccini – Ave Maria; G. F. Handel – Passacaglia; F. Mendelssohn-Bartholdy – Es ist genug; C. Saint-Saens – Mon coeur s’ouvre a ta voix; P. I. Tchaikovsky – Pas de deux; N. Boulanger – Cantique; Z. Kodaly – Adagio; P. Casals – Song of the Birds; R. Lificio – Ombra di nube; A. Stradella – Pieta Signore; F. Mendelssohn-Bartholdy – Herr Gott Abrahams.

Artiștii de la „Catedralele sunetului”

Baritonul Alexandru Chiriac a absolvit Seminarul teologic ortodox „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” și Facultatea de Teologie „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și a urmat cursuri de masterat la Facultatea de Interpretare Muzicală, Departamentul Canto Clasic, la Universitatea Națională de Muzică din București.

Este câștigătorul premiului „Revelația anului 2023”, la Gala premiilor MUSICRIT (Ateneul Român, București, 2024), al Premiului I în cadrul „M.O.A. International Opera Academy Competition” (Montecatini Terme, Italia, 2019), precum și al altor trei premii speciale, printre care și cel pentru „Cea mai bună voce verdiană”, al Premiului I la prima ediție a Concursului Internațional de Canto „L’assoluta Virginia Zeani” (Târgu Mureș, 2017), al Premiului I la cea de-a VII-a ediție a Concursului „Vox Artis” (Sibiu 2015), al Premiului I la Concursul Național de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” (Slobozia, 2015), precum și al Marelui Premiu la Festivalul „Crizantema de Aur” (Târgoviște, 2013).

Baritonul Alexandru Chiriac este considerat de către criticii de muzică cao tânără speranță, posesorul uneia dintre cele mai frumoase și expresive glasuri”, Anca Florea descriindu-l drept un glas generos, cu date naturale remarcabile, bine condus și reliefat, demonstrând o înțelegere și o expresivitate deosebită, conferind sens și culoare fiecărui cuvânt, fiecărui accent”.

Activitatea sa artistică s-a desfășurat pe scene din România, Austria, Germania, Italia, Letonia, Rusia, Croația, Spania, Grecia, S.U.A., ș.a., iar repertoriul baritonului cuprinde următoarele roluri: G. Puccini – „Gianni Schicchi” – Marco; G. Puccini – „Madama Butterfly” – Sharpless; G. Puccini – „La Boheme” – Marcello; Ch. Gounod – „Faust” – Valentin; G. Bizet – „Carmen” – Escamillo; G. Bizet – „Carmen” – Morales; R. Leoncavallo – „Pagliacci” – Silvio; G. Verdi – „Don Carlo” – Rodrigo;  G. Rossini – „Il barbiere di Siviglia” – Figaro; G. Donizetti – „Lucia di Lammermoor” – Enrico și G. Donizetti – „Elixirul dragostei” – Belcore.

Miruna Nagy (foto sus) a început să cânte la harpă la vârsta de 8 ani în București, continuându-și apoi studiile la prestigioasa Universitate „Mozarteum” din Salzburg și la Conservatorul din München. Ca bursieră a Fundației „Live Music Now” din München, patronată de celebrul violonist Lord Yehudi Menuhin, Miruna a avut oportunitatea de a susține concerte în Germania, Austria și Elveția. Activitatea ei concertistică include și apariții regulate în cadrul Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria, SoNoRo Conac, SoNoRo Kids, Festivalul de Artă Sacră Măgura și Classic for Teens Focșani. Talentul său a fost recunoscut și validat prin numeroasele premii obținute la concursuri naționale și internaționale de prestigiu, precum „Jugend musiziert” și Concursul „Salvi” din Germania și „A.S.T.H” Lyon din Franța. Dincolo de cariera concertistică, Miruna Nagy este pasionată de activitatea pedagogică. Ea s-a specializat în metoda „Scolii holistice internaționale de harpă“ din München, o abordare care îmbină în mod creativ și interactiv muzica și poveștile. Această metodă inovativă permite elevilor săi să își dezvolte nu doar abilități tehnice, ci și o legătură emoțională profundă cu muzica. Un aspect distinctiv al carierei sale este practica terapiei prin sunet. Din 2016, Miruna activează în cadrul „Institutului pentru Harpă și Arta vindecării” din München, unde a studiat cu harpista Uschi Laar.

Miruna Nagy are o paletă diversă de interese artistice. Urmându-și pasiunea din copilărie pentru scris, ea a studiat scenaristica pentru film la Academia de film „DFFB” din Berlin. Această pregătire i-a permis să îmbine în mod organic elementul de „storytelling” cu muzica în activitățile sale cu copiii și adulții. De asemenea, Miruna compune și creează muzică pentru meditații și ceremonii, printre care se numără suita „Journey into Infinity“. Împreună cu Radu Nagy a creat muzica pentru audiobook-ul pentru copii „Arthur, fulgul cel curios”, bazat pe povestea scrisă de Radu. Acesta poate fi ascultat pe platforma audiotribe.ro.

Violoncelistul Radu Nagy (foto sus) este absolvent al Academiei de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, continuându-și perfecționarea în Statele Unite la Institutul de Muzică de Cameră „Leonard Sorkin” al Universității din Wisconsin și la Universitatea „Northern Illinois” din DeKalb, unde a obținut masterul în muzică. Aceste studii i-au oferit șansa de a lucra cu profesori renumiți, precum Wolfgang Laufer și Marc Johnson din cvartetele „Fine Arts Quartet” și „Vermeer Quartet”. Talentul său a fost recunoscut prin premiile obținute la numeroase concursuri naționale și internaționale de prestigiu, precum „Jeunesse Musicale” (Belgrad), „Dimitri Shostakovich String Quartet Competition” (Sankt Petersburg), „Fischoff Chamber Music Competition” (South Bend) și „London International String Quartet Competition”.

A evoluat pe unele dintre cele mai importante scene ale lumii, precum cele din New York, Tokyo, Berlin, Paris și Buenos Aires. A participat la festivaluri de renume, inclusiv Cleveland Chamber Music Festival, Aspen Summer Festival, Ravenna Festival, Amadeus Festival din Londra, Niedersachsen Musikfestival, Philharmonie Berlin, Dänischer Rundfunk din Copenhaga, Norddeutscher Rundfunk din Hamburg, Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria, SoNoRo și Boswil Sommer Musikfestival din Elveția. În calitate de prim violoncelist al Orchestrei „Arturo Toscanini”, Radu a avut oportunitatea de a colabora cu dirijori de talie mondială precum Lorin Maazel, Zubin Mehta, Kurt Masur, Yuri Temirkanov, Georges Pretre, Riccardo Muti și Vladimir Jurowski.

Radu Nagy profesează la București și la Berlin, unde activează ca profesor și concertist. Pe lângă interpretare, el se dedică din 2012 și compoziției, improvizând și compunând muzică în cadrul teatrului pentru copii „Morgenstern” din Berlin. A creat muzică pentru peste 40 de spectacole, iar în 2024 a compus și interpretat muzica în cadrul festivalului „MARATONUL celor 30 de povești”, pe baza drepturilor copiilor, la care au colaborat 30 de școli din Berlin.

„Catedralele sunetului” – Spații de concert

  • Biserica Evanghelică C.A. din Rupea

Biserica din Rupea este o biserică de dimensiuni relativ mari și a fost construită cu hramul Sfântului Iacob în locul unei biserici mai vechi (prima mențiune, 1308). A căpătat forma actuală în cursul secolului al XV-lea, edificiul fiind înconjurat de un zid de incintă, în care este inclus turnul-clopotniță de factură barocă, ce adăpostește două clopote medievale (1488, în jur de 1500).

În inventarul bisericii din Rupea se păstrează o valoroasă colecție de covoare otomane (secolele XVII-XVIII). Orga realizată în 1726 se află în Biserica Neagră din Brașov. Stranele și parapetele de bănci decorate în tehnica picturii cu șabloane au fost realizate înainte de Reformă și constituie cel mai bogat ansamblu de acest fel din Transilvania.

Restaurarea arhitecturală a bisericii și restaurarea parțială a componentelor artistice a fost realizată în 2023; în prezent este în curs restaurarea pieselor de mobilier din lemn.

  • Biserica Fortificată din Saschiz

Biserica fortificată în stil gotic târziu, construită între 1492 și 1525, face parte din patrimoniul mondial UNESCO din 1999. Parohia protestantă din Keisd este una dintre puținele din zonă care nu s-a desființat până în prezent. Slujbele religioase au loc de două ori pe lună, precum și cu ocazia sărbătorilor publice, botezurilor, nunților, înmormântărilor și altor ocazii. În ultimii 20 de ani, biserica și turnul au fost renovate, iar orologiul și clopotele au fost automatizate. În 2024, orga Prause, construită în 1788, a fost readusă la starea sa inițială.

Biserica își deschide în mod regulat porțile publicului pentru evenimente importante pentru viața comunitară a satului și a regiunii: concerte, conferințe, festivaluri comunitare și curse de biciclete.

  • Biserica Fortificată Hărman

Construcţia bisericii a început probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, ca bazilică romanică cu trei naosuri. Influenţa cistercienilor se mai poate recunoaşte în mod clar în partea de est (navă şi absidă), mărturisind astfel patronajul Ordinului Cistercian asupra Hărmanului, începând cu anul 1240.

Cu cei 56 metri înălţime, turnul bisericii din Hărman este cel mai înalt din Ţara Bârsei. El este amplasat în partea de vest a bisericii, ocupă întreaga lăţime a naosului central şi este împrej-muit de naosurile laterale.

Altarul baroc din absidă este din anul 1787, fiind construit de sculptorul F. Eberhard şi pictorul Mohr, ambii din Braşov. Altarul prezintă Răstignirea ca imagine principală, fiind încadrată de statuile apostolilor Petru şi Pavel.

  • Biserica Evanghelică C.A. Cârța, în fosta Mănăstire Cisterciană

„Biserica de la Cârța este singura de acest fel din toată România, este parte dintr-o mănăstire veche de 800 de ani, Mănăstirea Cisterciană. Amatorii de muzică să vină și să audă ce acustică are, după ce a suferit mai multe intervenții. Este situată pe malul stâng al Oltului, și fiind biserică catolică trebuie să ne mirăm și să ne bucurăm pentru că în acea vreme nu existau catolici. Este o capodoperă, în sensul că cei care au conceput-o și realizat-o știau că nu o vor vedea niciodată gata, dar, după un plan bine stabilit au cărat de departe materiale și au reușit să facă ceea ce durează de secole, chiar dacă a fost atacată, vadalizată și incendiată.

În ziua de astăzi, o comunitate mică încearcă să păstreze și să dea mai departe altor generații ceea ce au preluat la rândul lor. Ne bucurăm pentru oricine vine și ne deschide ușa în această casă a Domnului – loc de rugăciune și de liniște” – au declarat reprezentații bisericii.

  • Biserica Neagră din Brașov

Sunt șase sute de ani de când clopotele Bisericii Negre răsună în fiecare duminică. Șase sute de ani de istorie, credință și frumusețe. Biserica Neagră este centrul spiritual al comunității săsești din Brașov, fiind în același timp cea mai de seamă scenă a reformei ecleziastice din Transilvania și leagănul culturii umaniste pentru regiune.

În octombrie 1542, aici a avut loc prima slujbă religioasă de rit luteran din țară. Din inițiativa Sfatului orașului, Johannes Honterus, umanist de seamă al Brașovului, a întocmit așa-numita „Carte a Reformei”, care a constituit piatra de temelie pentru trecerea la religia evanghelică a tuturor sașilor din Transilvania.

Biserica Neagră deține cea mai mare orgă mecanică din România, cu 3993 de tuburi, 4 claviaturi cu câte 56 de taste și un pedalier cu 27 de taste și 63 de registre sonore.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Educație

Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris

Published

on

Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.

Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.

„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor

Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.

Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.

Cine este Rodica Bretin

Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Trending