Connect with us

Educație

Anul școlar 2022 – 2023, modificare de structură: Start la 5 septembrie, vacanțe mai multe și mai scurte și o „Săptămână verde”

Published

on

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, miercuri seară, că a propus ca anul şcolar 2022-2023 să înceapă în 5 septembrie şi să se încheie în 16 iunie. Vacanţa de iarnă ar putea fi între 22 decembrie şi 8 ianuarie, iar cea de Paşte între 7 şi 18 aprilie. Săptămâna Altfel ar putea fi mutată în toamnă şi ar putea fi introdusă o vacanţă de o săptămână pentru toţi elevii, la final de octombrie. „Putem lua în calcul o săptămână de vacanţă – analizăm această propunere, nu vreau să spun mai mult – în luna februarie”, a arătat Cîmpeanu, precizând că o astfel de decizie ar putea fi luată în interesul elevilor din perspectiva pedagogică şi pentru a susţine practicarea sportului.

Cîmpeanu a afirmat, miercuri, la TVR 2, că există un „dezechilibru” între semestre, unul având 12-13-14 săptămâni, iar celălalt 22-23 de săptămâni.

„Avem o fragmentare mai puţin normală, de o perioadă care este bine definită, cea a sărbătorilor de iarnă, care trebuie să fie o vacanţă clară pentru elevi, şi anul 2022-2023 vom propune ca această vacanţă de iarnă să fie în perioada 22 decembrie – 8 ianuarie, deci cu o durată sufiecient de mare, şi avem a doua perioadă, a sărbătorilor pascale. Anul acesta vom propune pentru anul 2022-2023 perioada 7-18 aprilie. Deci avem deja două vacanţe mari care împart în trei secţiuni anul şcolar”, a susţinut ministrul Educaţiei.

El a subliniat că interesul elevilor este de a învăţa şi în România avem una dintre cele mai scurte durate ale anului şcolar.

„Am făcut deja propunerea, o pot repeta în această seară, de a începe pe 5 septembrie anul şcolar 2022-2023 şi a-l încheia pe 16 iunie. în acest fel, ca durată a cursurilor, ne apropiem de media europeană. Nu mai suntem pe ultimele locuri din perspectiva numărului de zile de şcoală”, a adăugat el.

Potrivit lui Cîmpeanu, experţii în pedagogie consideră că este de preferat să se alterneze perioade de şcoală, module de învăţare de 6-7-8 săptămâni, cu perioade de odihnă.

„Din această perspectivă este foarte posibil să introducem în prima parte a anului şcolar, deci în toamna acestui an care a început, Săptămâna Altfel şi, de asemenea, o săptămână de vacanţă pentru toţi elevii. Am înţeles foarte bine şi neajunsurile generate, spre exemplu, într-o familie care are un copil în învăţământ primar şi un copil în învăţământ gimnazial sau liceal, de lipsa suprapunerii acestor vacanţe. Şi cred că vom formula propunerea ca, la final de octombrie, să fie o vacanţă de o săptămână pentru toţi elevii, ciclul primar, gimnazial şi liceal. Tot în această primă secţiune să fie şi săptămâna Şcoala Altfel”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă semestrul I ar urma să se încheie în 8 ianuarie, după vacanţa de iarnă, Cîmpeanu a replicat: „Nu. Semestrul sau trimestrul sau secţiunea denumită generic se încheie pe 22 decembrie”.

„Mai apoi avem vacanţa de iarnă 22 decembrie – 8 ianuarie, după care, pentru a alterna această perioadă de şcoală cu perioadă de odihnă putem lua în calcul o săptămână de vacanţă – analizăm această propunere, nu vreau să spun mai mult – în luna februarie. Dar această decizie, dacă se va lua, se va lua în primul rând în interesul elevilor, din perspectiva pedagogică, şi se va lua, de asemenea, şi pentru a susţine sportul ca activitate benefică tinerilor”, a subliniat el.

Cîmpeanu a afirmat după această „posibilă” vacanţă din februarie, se continuă activitatea şcolară până la perioada sărbătorilor pascale care în 2023 ar fi între 7 şi 18 aprilie, pentru a cuprinde ambele sărbători pascale.

„După care, în a treia secţiune, un lucru foarte important şi o noutate absolută este includerea unei Săptămâni Verzi – o săptămână în care elevii să poată învăţa, în afara şcolii, lucruri despre mediu. Această săptămână ar putea fi poziţionată în luna mai”, a menţionat el.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Educație

Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris

Published

on

Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.

Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.

„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor

Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.

Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.

Cine este Rodica Bretin

Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.

Continue Reading

Educație

Universitatea Transilvania Brașov urcă 29 de poziții în clasamentul QS World University Rankings Europe 2026

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov continuă trendul ascendent în clasamentele internaționale, reușind o urcare spectaculoasă de 29 de locuri în QS World University Rankings: Europe 2026, una dintre cele mai relevante ierarhii academice la nivel european.

UNITBV se află pe locul 465, dintr-un total de 958 de universități din 42 de țări europene, după ce, în ediția precedentă, ocupa poziția 494.

A șasea universitate din România și performanțe notabile în cercetare

Odată cu acest rezultat, Universitatea Transilvania Brașov se clasează pe locul 6 la nivel național, într-un top care include 21 de universități românești. Clasamentul QS Europe 2026 este realizat pe baza a 12 indicatori, care evaluează cercetarea și inovația, angajabilitatea absolvenților, calitatea predării, deschiderea internațională și sustenabilitatea.

Unul dintre cei mai buni indicatori pentru UNITBV este cel privind rețeaua internațională de cercetare, unde universitatea brașoveană a obținut poziția 292, confirmând consolidarea parteneriatelor academice și științifice la nivel global.

Evoluție constantă și recunoaștere internațională

Ascensiunea Universității Transilvania Brașov este una constantă în ultimii ani. Dacă în 2024 instituția se situa în intervalul 521–530, în 2025 a urcat pe locul 494, iar în 2026 ajunge la 465, confirmând direcția pozitivă de dezvoltare.

La nivel european, QS World University Rankings: Europe 2026 este condus de University of Oxford, ETH Zürich și Imperial College London, instituții de referință în învățământul superior mondial.

Continue Reading

Cotidian

O oră fără electricitate pe Colina Universității: studenții și profesorii susțin Carbon-Free Hour

Published

on

Facultățile de Design de Produs și Mediu și Știița și Ingineria Materialelor dau un semnal clar de responsabilitate față de mediu și se alătură inițiativei Carbon-Free Hour, prin oprirea curentului electric în corpurile E și G de pe Colina Universității, timp de o oră, azi între 12:00 și 13:00.

Demersul este un apel la implicare adresat întregii comunități universitare. Reprezentanții facultăților îi încurajează pe studenți, cadre didactice și colegii din cămine să se alăture inițiativei și să contribuie, chiar și prin gesturi simple, la reducerea consumului de energie.

Gesturi mici, impact mare pentru mediu

În intervalul dedicat Carbon-Free Hour, participanții sunt îndemnați să facă mai multe acțiuni cu impact direct:

  • să stingă luminile atunci când nu sunt necesare,
  • să închidă laptopurile și calculatoarele pentru o oră,
  • să scoată încărcătoarele din priză,
  • să evite folosirea aparatelor electrice mari.

Mesajul inițiatorilor este clar: impactul dorit este vizibil apare atunci când acțiunea individuală se multiplică la nivel de comunitate. O singură oră de atenție la consumul de energie poate însemna mai puține emisii de carbon și un pas concret spre un viitor mai sustenabil.

Educație prin exemplu

Prin această inițiativă, Facultățile DPM și SIM demonstrează că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar universitatea poate fi un spațiu în care educația pentru mediu se face nu doar teoretic, ci și prin acțiuni concrete.

Continue Reading

Trending