Asociația de Transport Brașov (ATB) a depus în 30 iunie cererea de finanțare prin ProgramulTransport 2021–2027 pentru proiectul trenului metropolitan. În paralel, cu pregătirea dosarului de finanțare, asociația a derulat și o procedură de consultare a pieței pentru a vedea la ce prețuri poate cumpăra materialul rulant.
Astfel, conform anunțului asociației, valoarea totală a proiectului „Trenul Metropolitan Brașov” este de 1,5 miliarde de lei, sumă ce va fi utilizată pentru construirea unei noi linii ferate, în lungime de peste 4 km, amenajarea sau modernizarea mai multor puncte de oprire și achiziționarea a 7 trenuri electrice pe baterii.
„Este un proiect în valoare de 238 de milioane de euro. Această rețea de trenuri metropolitane este o investiție majoră în municipiul și județul Brașov, fiind cel mai mare proiect de finanțare europeană nerambursabilă din județul nostru de până acum. Din totalul de 238 de milioane de euro, 70 de milioane de euro sunt pentru achiziția de trenuri pe baterii. Alte 30 de milioane sunt pentru calea ferată ce urmează a fi construită. Alte 31 de milioane sunt pentru pasaje supraterane - în zona Bartolomeu, de exemplu, strada Institutului cu DN1 la ieșire spre Ghimbav - și alte asemenea elemente de infrastructură, iar restul de bani sunt pentru intervenții în interiorul cartierelor din municipiul Brașov care sunt tranzitate de către acest traseu. Este un proiect pe care îl facem împreună cu Consiliul Județean și are o cofinanțare de 2% din partea municipiului Brașov și a Consiliului Județean”, a precizat primarul Brașovului, George Scripcaru.
Cel mai ieftin tren pe baterii: 10 milioane euro
Pe de altă parte, din raportul consultării de piață publicat de asociație pe platforma electronică de achiziții publice rezultă că prețul minim al unei garnutiri este de 10 milioane de euro, ceea ce înseamnă că, în baza datelor existente în acest moment, banii ajung exact pentru 7 garnituri. Însă, problema este că 10 milioane de euro este valoarea unei garnituri cu două vagoane, care ar putea crea unele probleme de exploatare.
„Au fost discutate două posibile opțiuni. Prima opțiune ar fi trenuri B-EMU cu cca. 150 locuri formată din 3 vagoane iar a doua opțiune ar fi de rame B-EMU formate din doar două vagoane cu aproximativ 140-150 de locuri (depinzând de configuraţia interioară). A doua opțiune ar include costuri de achiziție semnificativ mai reduse însă ar trebui studiat mai cu atenţie compartimentarea interioară. De asemenea, trebuie verificată raza de curbură având în vedere că pe traseul Zărneşti - Braşov dar şi la racordul spre AIBG există zone cu o rază mai problematică. Trenuri mai compacte, formate din 2 rame ar permite și amenajarea unor peroane mai scurte ceea ce ar reduce semnificativ costurile proiectului. Prestatorul urmează să analizeze cele două scenarii (trenuri cu 2 sau 3 vagoane - capacitate cca. 150 locuri) pentru a fundamenta o decizie finală, având la bază prognozele de cerere / pasageri cât și devizul general. Toate trenurile vor trebui omologate AFER”, se arată în raportul de consultarea pieței.
În ceea ce privește garniturile cu trei vagoane, în același document se arată că prețul este cuprins între 13,9 milioane de euro și 14,2 milioane de euro. Pentru furnizarea materialului rulant pentru trenul metropolitan Brașov și-au manifestat interesul producătorii Remarul, Alstom, Stadler și Skoda.
Puncte de oprire pentru noile zone rezidențiale
Trenul metropolitan de la Brașov este cel mai complex proiect de acest tip din România. Investiția include 3 magistrale diametrale, inclusiv un racord feroviar nou de aproximativ 4,3 km către zona industrială și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, 24 de puncte de oprire (10 noi și 14 modernizate), 9 parcări Park & Ride, 7 rame electrice B-EMU și estimează un trafic de peste 7.500 de pasageri pe zi până în 2030.
„În zona străzii Independenței va fi unul din punctele noi de oprire. Astfel, cei care locuiesc în această zonă vor putea ajunge în alte cartiere sau localități, direct cu trenul. Punctul de oprire va fi prevăzut cu pasaj subteran, care va facilita și trecerea căii ferate în condiții de siguranță și va asigura încă un punct de mobilitate pe traseul trenului metropolitan Brașov. Un alt exemplu este halta Stupini, care este relativ aproape de cartierul Subcetate din Sânpetru, unde câteva mii de oameni sunt nevoiți să parcurgă zilnic multe zeci de minute în trafic ca să ajungă în Brașov, pe str. 13 Decembrie. În loc să stea o oră în trafic, vor avea opțiunea ca în 7 minute să ajungă de aici în Gara Mare, utilizând serviciile de tren metropolitan. Și locuitorii din zona Tractorul Nou, străzile Nicolae Labiș și I.C. Brătianu, vor avea un punct de oprire și vor ajunge în Gara Brașov în cinci minute. De asemenea, o mare parte dintre parcurile industriale, unde oamenii trebuie să ajungă la serviciu, vor fi conectate prin acest sistem de transport, fie că vorbim de Ghimbav, Cristian, Codlea sau Prejmer. Și sunt doar câteva exemple despre impactul major pe care introducerea acestui sistem de transport îl va avea asupra întregii zone”, a explicat George Cornea, directorul Asociației de Transport.
Proiectul prevede amenajarea unei rețele de transport cu trei magistrale:
- M1: Stupini – gara Brașov – Prejmer (cu extensie până la Sf. Gheorghe la orele de vârf). Lungimea traseului este de 38,7 km și va opri în următoarele stații: Stupini, Nicolae Labiș, Tractorul, gara Brașov, Pavilioane CFR, Hărman, Parcul Industrial Prejmer, Ilieni, Prejmer. La orele de vârf, trenul va continua pe traseul Chichiș, Ozun Sf. Gheorghe. De asemenea în corelare cu schimburile din Zona Industrială Ghimbav, dar și cu zborurile de pe AIBG, trenurile M1 continuă spre Ghimbav Nord AIBG (M1a) în loc de Stupini, asigurând o legătură fără schimb Sf. Gheorghe → Aeroport și acces direct pentru angajații din schimburi;
- M2: Codlea – Gara Brașov – Dârste, cu ramificație spre Ghimbav Nord și aeroport.
Lungimea traseului este de 19,9 km, la care se adaugă 18,5 km ramificație. Trenurile care circulă pe acest traseu vor opri în următoarele stații: Codlea, Ghimbav, VGP, Bartolomeu, gara Brașov, str. Zizinului, Micșunica și Dârste;
- M3: Dârste – gara Brașov – Zărnești. Lungimea traseului este de 33,2 km și trenul va opri în următoarele stații: Zărnești, T. Moșoiu, Tohanu Vechi, Romacril, Râșnov, Cristian, INA Schaeffler, Brașovia, Bartolomeu, Gara Brașov, Zizin, Micșunica, Dârste.
Proiectul este implementat în parteneriat de Asociația de Transport Brașov, Consiliul Județean Brașov, Municipiul Brașov, Municipiul Sfântu Gheorghe, Municipiul Codlea, Orașul Râșnov, Orașul Ghimbav, Orașul Zărnești, comunele Cristian, Hărman, Prejmer și Sânpetru, precum și Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!