Autoritățile și specialiștii au verificat „grozăviile” castorilor

De câțiva ani, sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov atrag atenţia asupra pericolului constituit de castori, reclamând această situație atât Prefecturii Județului Brașov, cât și Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Brașov. În aceste condiții, joi, o echipă formată din prefectul județului, Mihai Mohaci, șeful ISU, colonelul Stelian Rechițean, dar și din specialiști ai Institutului de Cercetări și Amenajari Silvice (ICAS) Brașov și ai Fundației Carpaț, în zona Făgăraș, pentru a verifica, la fața locului, grozăviile castorilor. Pe câțiva afluenți ai Oltului, ei au descoperit câteva baraje de castor impresionante, construite „ca la carte”. „Au lucrat științific”, a spus prefectul. Totuși, a afirmat el, „având în vedere că sunt protejate de lege, aceste animale au un regim special. Nu le putem captura și muta când vrem și unde vrem”. Șeful ISU a spus că aceste „amenajări”  pot constitui un pericol real doar atunci sunt construite în apropierea drumurilor sau a căilor ferate, pentru că acestea ar putea fi inundate, iar  unul dintre inginerii silvici ai ICAS a explicat că atunci când sunt viituri, mai periculoase decât barajele castorilor sunt trunchiurile de copaci aduse de ape, care pot optura cursurile de apă. „Invazia” a început în 1998 Timp de aproape 150 de ani, în România nu au existat castori. Au fost aduși din Germania, în perioada 1998-2003, printr-un proiect derulat de Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice Brașov și Ministerului Mediului din Bavaria. Inițial au fost eliberate 182 de exemplare, pe râurile Olt (în județul Covasna), Mureș și Ialomița. Proiectul a fost un succes, pentru că rozătoarele s-au împrăștiat în mai multe zone, fiind descoperite urme chiar și în Delta Dunării. De altfel, potrivit unei monitorizări realizate în perioada 2007-2010 de Institutul de Cercetări și Amenajari Silvice (ICAS) Brașov, în parteneriat cu Universitatea „Transilvania” Brașov - Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și Fundația Carpați, pe Râul Negru (unul dintre cursurile de apă care dau mari bătăi de cap autorităților în perioadele ploioase), au fost inventariate 53 de baraje de castor. De ce sunt considerați „periculoși”? Prin construirea adăposturilor, aceste animale produc modificări majore, unele ireversibile, care au un impact mare asupra malurilor, dar și asupra digurilor de apărare împotriva inundațiilor. Construcţia de adăposturi determină, în multe cazuri, creşterea instabilităţii malurilor în perioadele de inundaţie, când apa pătrunde în vizuine. De asemenea, barajele de castor pot produce obturarea secţiunilor de scurgere a cursurilor mici de apă, efectul fiind inundarea zonelor limitrofe acestora. O problemă este că, deși specia este strict protejată de legislatia națională și europeană (Directiva Habitate), nu au fost stabilite compensațiile pentru daunele produse de castor. Pagubele ar trebui suportate din fondul de conservare al biodiversității (așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul animalelor domestice ucise de prădători sau a culturilor agricole distruse de mistreți) dar nu există  modele de compensare fundamentate pe date științifice.