Cel mai vechi document în limba română, expus publicului la Brașov. El va sta în Casa Sfatului o perioadă scurtă

După 106 ani, scrisoarea lui Neacșu se întoarce la Casa Sfatului, adică în locul unde a fost păstrată sute de ani, de la sosirea la destinație în iunie 1521 până în septembrie 1916. Este pentru prima oară de la descoperirea sa, când scrisoarea lui Neacșu este prezentată public într-o expoziție muzeală și în afara cadrului profesional al Arhivelor.  Cel mai vechi document în limba română va rămâne în Casa Sfatului numai două săptămâni. Pe 23 mai 2022, documentul istoric va fi readus în depozitul Serviciului Județean Brașov al Arhivelor Naționale. În schimb, expoziția dedicată bunului cultural cu valoare de tezaur național va rămâne deschisă până la începutul anului 2023. Expoziția de la Casa Sfatului prezintă istoria celui mai vechi document în limba română, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele primar al Brașovului, Johannes Benkner, din vremea lui Suleiman Magnificul până la I.V. Stalin.  Astfel, expoziția este împărțită în mai multe secțiuni. Prima parte și cea mai importantă este despre contextul apariției scrisorii și înțelesul corespondenței secrete între primarul celui mai bogat oraș din Transilvania și unul dintre cei mai importanți negustori din Câmpulung. Cum este structurată expoziția  Secțiunea ,,472” este dedicată Arhivei Primăriei Brașov și arhivistului Friederich Stenner care a realizat o colecție de 8 volume „din diferite documente găsite în arhivă în pachete și cufere”, între care, sub numărul 472, se află și scrisoarea lui Neacșu. În secțiunea ,,Gâlceava înțelepților” este prezentată publicarea celui mai vechi document păstrat scris în limba română în contextul rivalității între oamenii de știință români de la sfîrșitul secolului XIX – începutul secolului XX.  În secțiunea ,,1916” este prezentat momentul selectării și mutării mai multor mape de documente de la Brașov la București, pe fundalul prezenței armatei române la Brașov, și, apoi, după refugiul în Moldova, evacuarea la Moscova. Secțiunea „1936” încheie ,,odiseea” scrisorii lui Neacșu în străinătate prin prezentarea momentului întoarcerii arhivei istorice de la Kremlin la Brașov, pe traseul Moscova – Odessa – Constanța – București, după stabilirea relațiilor diplomatice între România și Uniunea Sovietică în 1934.   Pe lângă documentele de arhivă de importanță excepțională, expoziția de la Casa Sfatului mai cuprinde și bunuri culturale, inclusiv de categorie ,,Tezaur”, din colecțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov și o piesă istorică remarcabilă adusă din Germania, de la institutul sașilor transilvăneni din Gundelsheim, decorația lui Friederich Stenner primită de la Regele Carol I al României, de asemenea, expusă în premieră pentru publicul larg. Documentarea științifică a expoziției a fost realizată de istoricii brașoveni Bogdan-Florin Popovici, Thomas Șindilariu și Nicolae Pepene. Conceptul expoziției și proiectul expozițional aparțin managerului Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene.