Connect with us

Cotidian

Cele mai calde zile de iarnă din ultimii 123 de ani. Istoria meteo din 1899 până în ianuarie 2022

Published

on

Tot mai des în ultimii 20 de ani iernile au fost mai calde și temperaturile au depășit 20 de grade în decembrie și 18 grade în ianuarie, cum ne-au dovedit și zilele trecute. Uneori zilele de februarie pot fi precum cele din mai, așa cum a arătat recordul din 2016, când au fost +26 de grade în țară. Mai jos puteți citi despre cele mai calde zile de iarnă din ultimii 123 de ani: zilele de ianuarie care păreau a fi de aprilie și despre momentele când la munte temperaturile de decembrie erau la nivelul celor din mijlocul primăverii.
 

În ultimii 60 de ani, cele mai calde zile de început de an au fost în 2007 și 1994
Valori excepțional de mari de temperatură apar iarna când pe teritoriul țării noastre pătrund mase de aer tropical din nordul Africii și din Mediterana, mase care produc creșteri bruște ale temperaturilor. Uneori pot fi și la munte iarna valori de luna mai, cum s-a întâmplat în decembrie 1985 când au fost +10,5 grade la Bâlea Lac. Tot în acea zi au fost +23,4 la Câmpina.

Uneori maxima ajunge să fie cu 18 grade peste normal, cum s-a întâmplat la mijloc de februarie 2016 când au fost +21 C la Întorsura Buzăului. Pe 5 ianuarie 2022 au fost +17,8 grade la Sibiu, cu 16 grade peste normalul perioadei.

  • Cele mai calde luni ianuarie din ultimii 60 de ani au fost în 2007 și 1994, iar cele mai calde luni februarie au fost în 2016 și 2002. Cele mai calde luni decembrie au fost în 2020, 1982 și 2019.
  • Recordurile cele mai vechi sunt din 1899 când la Drobeta Turnu Severin au fost +24 de grade în februarie, și din 1903 când au fost +22,3 la Călărași în decembrie.

După 2000 iernile au fost tot mai calde și multe recorduri vechi au căzut. La mijloc de februarie 2016 au fost +26 de grade în țară, la Pătârlagele, în județul Buzău. Zile foarte calde au fost și în ianuarie 2022 când au fost 15 grade la Brașov și 19 la Zimnicea.

În ianuarie maxima absolută a fost de +22 de grade la Oravița, la început de 2001, valoare demnă de sudul Italiei sau al Spaniei. Foarte puțini au fost ani în care temperaturile au depășit +20 de grade în țară în prima lună din an. Spre exemplu au fost peste +20 la Câmpina (în 1939) și la Calafat (în 1984).

Printre localitățile unde este cel mai cald iarna se numără Câmpina, Pătârlagele, Oravița, Calafat, Târgoviște, Drobeta Turnu Severin, Călărași și Constanța. Iernile sunt mai blânde în regiunile mai puțin expuse în calea maselor de aer arctic sau continental polar.

Cele mai calde nopți de decembrie și ianuarie au fost la Oravița, cu temperaturi ce nu au coborât la sub 15 grade. În cele mai calde nopți, chiar și la munte au fost peste 7 grade. 

Cronologia celor mai calde zile de iarnă 1899-2022

1899
La Drobeta Turnu Severin au fost +24, la Craiova au fost +23,3 grade în februarie, iar la Strehaia, +23,5.

1903
Pe 3 decembrie au fost +20,8 grade la stația meteo București Filaret și +21 la Constanța. Maximele au fost de +22,3 la Călărași, de +22 la Turnu Măgurele și +19 la Bacău. În ianuarie au fost +15,6 la Sibiu și +14 grade la Cluj.

1915
La Craiova au fost +19,5 grade în decembrie

1921
La Iași au fost +16,7 C în ianuarie.

1927
La Vf Omu au fost +9 grade în februarie.

1936
La Cluj au fost +14,5 în ianuarie, la Târgu Mureș +14 iar la Sulina, +18. La Buzău au fost +18,4 C.

1939
Pe 19 ianuarie au fost +20,6 la Câmpina. La Oradea au fost +17,1 C, iar la Deva, +15.3 grade.

1947
La Galați au fost 20 de grade în decembrie.

1949
La Vf Omu au fost +5,6 C în ianuarie.

1957
La Timișoara au fost +20,2 C în decembrie, la Oradea au fost +19,2, la Sibiu +19,3 iar la Deva, +19,8 C.

1960
La Pârscov (Buzău) au fost +19,4 C în ianuarie.
La Târgu Mureș au fost +18,3 în februarie.

1975
La mijloc de ianuarie au fost +14 grade la Predeal.

1977
La final de februarie au fost +17,7 la Predeal și +22,4 la Bacău.

1980
La Miercurea Ciuc au fost +12 C într-o lună ianuarie în care au fost șase nopți cu minime de sub -25 C.

1982
Pe 17 decembrie au fost +18 C la Brașov. La Târgu Mureș au fost +17,1. La Oradea au fost 16 grade. La Cluj au fost +18,7 în decembrie

1984
Pe 2 ianuarie au fost +20,4 C la Calafat, +19 la Câmpina și +18,2 la Călărași (o zi mai târziu). Tot în ianuarie au fost +15 la Suceava.

1985
Pe 5 decembrie au fost +23,4 C la Câmpina, maxima absolută a lunii, iar ziua următoare au fost +20,2 C. La stația montană Vlădeasa, la peste 1.800 m alt, au fost +10,2 C, iar la Sinaia 1500 au fost +15,4 grade. La Drobeta T S au fost +20,3 C. Chiar și Bâlea Lac, una dintre stațiile meteo de mare altitudine, au fost atunci +10,4 grade și minima a fost +4,6 C.
Pe 4 decembrie au fost +22 la Târgoviște.

1988
Pe 7 ianuarie au fost +18 la Constanța, iar cu o zi înainte au fost +18,6 C la Pătârlagele.

1989
Luna decembrie a adus temperaturi foarte mari: Buzău (+21,6), Iași (19,5), Satu Mare (18).

Pe 18 decembrie 1989, aproape de zilele Revoluției, la Calafat au fost +21,2, la Drobeta Turnu Severin au fost +21,4, la Constanța +20,8 și la București +18,4 C. Pe 17 decembrie au fost +16,8 grade la Miercurea Ciuc, iar noaptea dinainte a adus o minimă extrem de ridicată: +9,2 C. Zilele de început ale Revoluției au adus temperaturi foarte mari și la Timișoara, culminând cu +17,9 C pe data de 16. La Predeal maxima a fost de +15,3 C. Pe 17 decembrie au fost +20,4 C la Oravița, iar în dimineața de 19 decembrie minima a fost de +15,3 C.

1990
La Iași au fost +22,5 grade la Iași în februarie, iar la Galați, +22,4 C. Tot atunci s-a înregistrat maxima absolută a lunii în Rep Moldova: +23,3 la Tiraspol.

1993
În ianuarie au fost +20,5 C la Calafat, +18,4 la Drobeta, +18,7 C Pătârlagele (Buzău) și +17,3 la Galați.

1995
În februarie au fost +26 C la Medgidia și +25 la Călărași. La Constanța au fost +24,5 C, la Turnu Măgurele au fost +24,1 C iar la Iași, +21,4.

1996
Noaptea de 1 decembrie a fost excepțional de caldă la Brașov, cu o minimă de 7,4 C

1999
Pe 7 ianuarie au fost +14,2 C la cota 1500, în Sinaia.

2000

La Giurgiu au fost +21 C pe 27 decembrie, iar noaptea următoare minima a fost de +13,6 C. La Călărași au fost +20,1

2001
La Oravița au fost +22,2 C pe 7 ianuarie, record absolut pentru prima lună a anului. La Sibiu au fost +18,2, la Timișoara au fost +18 C, iar la Tg Mureș, +16,5. La București au fost +17,6 C. La Predeal au fost +15 C pe 8 ianuarie, în timp ce 8 ianuarie 2017 a adus o maximă de -16,2 C.

La Oravița, în noaptea de după recordul diurn minima a fost de +15,9 grade.

Pe 8 ianuarie la vf Omu minima a fost de +0,2 C, valoare atinsă în prima lună din an doar de câteva ori pe secol la cea mai rece stație meteo din țară. Maxima a fost de +3,8 C, în timp ce exact un an mai târziu era de -14,3 grade.

2002
La Calafat au fost +20,6 C pe 30 ianuarie, iar minima fost de +11 cu două zile înainte. Și mai cald a fost la Ploiești: +20,7 C. La Drobeta Turnu Severin au fost +19,6 C, iar la Buzău au fost +18,9 C. La Călărași au fost +18,7 C în ultima zi a lunii.

La final de ianuarie au fost 18 grade la stația București Afumați, iar la Buzău au fost +18,9 grade și la Craiova au fost +20,4.

2007
Ianuarie a fost fantastic de caldă: +19,1 la Călărași +18,3 la Constanța, +15,4 la iași +11,9 la Miercurea Ciuc. În 24 ianuarie minima a fost de +10 la Constanța, iar cu un an mai devreme minima era de -17 C la malul mării.

În Republica Moldova au fost +16 C la Dubăsari, maxima absolută a primei luni din an.

2008
La Timișoara au fost +21,5 grade în februarie. La Iași au fost +17,9 la început de decembrie, iar la Sulina au fost +16,6. În Republica Moldova au fost +18,9 C la Ceadâr – Lunga, maxima absolută pentru ultima lună din an.

2009
La început de decembrie au fost la Sulina două nopți excepțonal de calde în care minima NU a scăzut sub +12 grade.

2010

La Satu Mare au fost +16,2 C în ianuarie 2010, iar la Cluj și Oradea au fost +14,1.

2014

În ajunul Crăciunului au fost 20 de grade la Calafat și +19,3 la Târgoviște.

2015
Ianuarie a adus la Brașov minima absolută de -33,3 grade, dar și o zi extrem de caldă, cu +13,4 C. La stația meteo de la Sinaia au fost +14,3 C pe 14 ianuarie, după ce începutul lunii adusese trei zile cu maxime de sub -8 grade.

Finalul de an a adus zile extrem de calde, iar pe 27 decembrie au fost +21 grade la Târgoviște, +20,6 la Ploiești și +19,7 la Câmpina.

2016
Pe 16 februarie au fost +26 C la Pătârlagele, egalare a recordului de la Medgidia, din 1995. La București au fost +25,7, la Buzău au fost +25. La Drobeta Turnu Severin au fost trei zile cu maxime de peste 22 grade în februarie. La Întorsura Buzăului au fost +20,9 C în ziua de 16 când în 1985 maxima fusese cu 30 de grade mai scăzută.
Până și la Miercurea Ciuc au fost +18,3 grade, iar la Predeal, +17,7. La Bâlea Lac au fost +8,7 C ziua și peste 3 grade noaptea.

2017
Februarie a adus temperaturi foarte ridicate: +19,6 la Cluj, +18,8 la Satu Mare. La mijloc de decembrie au fost +14,3 C la Întorsura Buzăului.

2019
La Ceahlău – Toaca au fost +10,4 C în februarie.

2021
La final de februarie au fst +23,6 C la Ploiești și 23 de grade la Târgu Ocna, Băile Herculane, Pătârlagele și Câmpina.

2022

În prima zi a anului au fost +17,4 la Stolnici (Argeș), iar pe 3 ianuarie au fost +18,1 la Calafat. Pe 6 ianuarie a fost înregistrată cea mai ridicată temperatură: +18,9 C la Zimnicea, iar pe data de 5 a fost foarte cald în Transilvania. Au fost +14,9 grade la Brașov, +16 la Făgăraș, +13,3 la Miercurea Ciuc și +13,2 C la Întorsura Buzăului. În aceste locuri temperaturile au fost cu 15 grade mai mult decât normalul.

Tot pe 5 ianuarie maximele au fost de +18,3 C la Râmnicu Sărat, +18,1 la Caransebeș, +17,8 la Sibiu, +17,4 la Târgu Ocna, +17,3 la Ploiești și Lugoj și peste 17 grade la Bacău și Reșița.

Surse:

ANM – Caracterizări climatice pentru decembrie, ianuarie și februarie
Anuarul Statistic al României, capitolul Geografie, Meteorologie și Mediu înconjurător.
Platformele TuTiempo, Infoclimat.fr și WeatherOnline.
Administrația Națională de Meteorologie – Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
Stăncescu I, Ballif S – Meteorologie și drumeție – Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
 
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Trending