Cotidian
Cifrele pandemiei, în creștere în România. Mai multe cazuri, mai mulți morți, mai mulți pacienți la ATI în ultima săptămână
Numărul cazurilor de coronavirus înregistrate în România crește de la o săptămână la alta, potrivit Agerpres. În ultimele opt zile au fost raportate cu peste 6.000 de cazuri mai mult decât în intervalul similar precedent. Tot în ultimul interval măsurat s-a înregistrat și cel mai mare număr de pacienți internați la ATI de la începutul pandemiei.
În intervalul 15-22 martie 2021, în România s-au înregistrat 38.177 de cazuri noi de infecţie cu coronavirus, în creştere faţă de săptămâna anterioară (32.118).
Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269.
Recordul negativ de decese în 24 de ore a fost înregistrat la 8 decembrie 2020, când au fost semnalate 213 persoane decedate.
La nivel mondial, numărul infectărilor cu noul coronavirus, precum şi cel al deceselor este în uşoară creştere faţă de săptămâna anterioară. România ocupa, la 22 martie, poziţia a 12-a în Europa în ceea ce priveşte numărul total de cazuri confirmate.
Evoluţia COVID-19 în România până la 22 martie 2021
Până la data 22 martie 2021, în România au fost confirmate 900.858 cazuri de COVID-19, cu 3.743 infectări mai mult decât în ziua precedentă. Au fost declaraţi vindecaţi 808.754 pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 22 martie 2021, ora 13.00.
În ultimele 24 de ore, 60 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 22.268.
În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 era de 12.215. Dintre acestea, 1.339 erau internate la ATI.
La nivel naţional, până în 22 martie, au fost prelucrate 6.494.782 de teste RT-PCR şi 507.035 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 7.902 teste RT-PCR (6.249 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.653 la cerere) şi 5.650 de teste rapide antigenice.
Evoluţia COVID în săptămâna 15-22 martie 2021
În intervalul 15-22 martie 2021, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 900.858 în 22 martie 2021, de la 862.681 persoane în 15 martie.
În intervalul 15-22 martie 2021 s-au înregistrat 38.177 de cazuri, în creştere faţă de săptămâna anterioară.
Evoluţia cazurilor în intervalul 15-22 martie 2021, pe zile, a fost următoarea:
- 15 mart. – 2.972 cazuri;
- 16 mart. – 6.118 cazuri;
- 17 mart. – 6.186 cazuri;
- 18 mart. – 6.174 cazuri;
- 19 mart. – 5.593 cazuri;
- 20 mart. – 6.096 cazuri;
- 21 mart. – 4.267 cazuri;
- 22 mart. – 3.743 cazuri.
Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 15-22 martie 2021, a oscilat între 60 şi 143.
Evoluţia COVID-19 în România, în ultimele 3 luni
Evoluţia numărului de cazuri noi, pe săptămâni, în ultimele trei luni ale pandemiei: săptămâna 23-30 nov. (52.510 cazuri noi); săptămâna 30 nov. – 7 dec. (41.874); săptămâna 7-14 dec. (42.351); săptămâna 14-21 dec. (34.196); săptămâna 21-28 dec. 2020 (24.646); săptămâna 28 dec. 2020 – 4 ian. 2021 (25.130); săptămâna 4-11 ian. (29.712); săptămâna 11-18 ian. (21.882); săptămâna 18-25 ian. (17.408); săptămâna 25 ian. – 1 febr. (17.495); săptămâna 1-8 febr. (16.581); săptămâna 8-15 febr. (16.657); săptămâna 15-22 febr. (18.035); săptămâna 22 febr. – 1 mart. (22.761); săptămâna 1-8 mart. (26.473); săptămâna 8-15 martie (32.118); săptămâna 15-22 martie (38.177).
Evoluţia numărului de decese noi, pe săptămâni, în ultimele trei luni ale pandemiei în ţara noastră:
- săptămâna 23- 30 nov. – 1.154 decese noi;
- săptămâna 30 nov. – 7 dec. 1.116;
- săptămâna 7-14 dec. – 1.047;
- săptămâna 14-21 dec. – 987;
- săptămâna 21-28 dec. – 853;
- săptămâna 28 dec. 2020 – 4 ian. 2021 – 723;
- săptămâna 4-11 ian. – 668;
- săptămâna 11-18 ian. – 546;
- săptămâna 18-25 ian. – 570;
- săptămâna 25 ian. – 1 febr. – 561;
- săptămâna 1-8 febr. – 559;
- săptămâna 8-15 febr. – 484;
- săptămâna 15-22 febr. – 449;
- săptămâna 22 febr.- 1 mart. – 509;
- săptămâna 1-8 mart. – 560;
- săptămâna 8-15 mart.- (602;
- 15-22 mart. – 703.
Cotidian
Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă
Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.
Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.
Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.
De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:
- – Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);
– Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);
– Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);
– Ghimbav: Metro și Delcar;
– Ghimbav: str. Sânzienei.
Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”
Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.
Cotidian
FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.
Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.
„Indexarea nu este un gest de generozitate”
Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.
Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.
Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.
Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă
Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.
Ultimatum de 30 de zile
În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.
Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.
Cotidian
Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM
După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.
Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.
„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.
De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.
„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.
Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.
ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații
De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.
„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.
Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.
-
Investitii2 zile agoFOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului
-
Prima Pagina4 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Investitii2 zile agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Sănătate4 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Politica3 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
-
Cotidian5 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Prima Paginao zi agoȘefa Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov, Mariana Sporiș: „Nu mai pot rămâne în funcția de șef de secție prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic”
-
Stiri Brasov4 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii



