Connect with us

Educație

De la școala profesională în sistem dual, la facultatea de inginerie. Povestea de succes a brașoveanului Alexandru Săgețeanu

Published

on

Un loc de muncă sigur, salariu în timpul liceului și posibilitatea de a-ți continua studiile, așa poate fi descris în câteva cuvinte învățământul dual, care a pornit în 2015 la Brașov, in proiectul-pilot propus de Școala Profesională Germană Kronstadt.

Pentru unii dintre elevi această variantă de învătămănt a însemnat o șansă să descopere ce vor cu adevărat. Este cazul lui Alexandru Săgețeanu din Brașov, în vârstă de 23 de ani, în prezent la student în anul III la Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial.

Povestea lui de succes este redată de hotnews.ro.

Alexandru spune că pentru el, să meargă la școala profesională a fost o șansă în viață, pentru că altfel nu știe dacă ar fi vrut să continue cu facultatea. Acum, Alexandru este angajat la Schaeffler, loc de muncă pe care îl are de 9 ani, din Școala Profesională Kronstadt Brașov.

Inițial, în 2012 el intrase la un liceu economic din Brașov, dar și-a dat seama că nu-i place deloc acolo.

„Acolo nu mă mulțumea practica. Era o chestie generală la toate specializările, adică în loc să facem practică pentru fiecare specializare în parte, noi stăteam în sală și scriam. Nu făceam practică, făceam tot teorie, dar într-o sală de practică. În perioada aia Școala Profesională Germană Kronstadt a început să răspândească fluturași și așa am văzut că au sistem dual. Și atunci am luat o decizie grea pentru mine, că eram deja în clasa a IX-a”, povestește pentru HotNews Alexandru.

Așa a făcut doi ani în sistemul de învățământ dual, din 2012 până în 2014. Alexandru face parte din prima generație de elevi care au urmat sistemul de învățământ dual, prin care elevii făceau practică la companii, lucru pentru care primeau 200 de lei bursă de la stat și alți 200 de lei de la firma la care făceau practica. Sistemul dual a fost implementat de fostul ministru Daniel Funeriu prin legea educației din 2011.

„Acolo am văzut ce înseamnă sistem dual. Noi mergeam și ne alegeam compania la care vrem să facem practică, aveam libertatea de a alege compania și practica se desfășura la agentul economic. După 2 ani mi-au garantat un loc de muncă”, mai spune Alexandru.

După ce a terminat școala profesională, Alexandru s-a angajat în producție cu meseria învățată în cei doi ani, adică operator pe mașini cu comandă numerică. Dar între timp, pentru că școala profesională s-a acreditat și pentru învățământul de liceu la fără frecvență, Alexandru și-a continuat studiile.

„Aveam în gând să-mi continui studiile, așa că am rămas în continuare la școală. Am dat bacalaureatul și am luat aproape 7.50. În momentul în care am intrat la liceu am reușit să avansez și în carieră, am intrat în laboratorul de măsurători 2D și 3D ale pieselor”, mai spune Alexandru.

Apoi a dat la facultate, iar acum este student la Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial, de unde va ieși inginer.

„Continuarea studiilor nu m-a împiedicat să practic meseria pentru care m-am pregătit în școala profesională. Mă bucur că am o meserie care-mi asigură independența”, spune Alexandru Săgețeanu.

Daniela Croitoru, director la Școala Profesională Kronstadt Brașov, spune că în prezent cererea pentru învățământul dual s-a dublat practic din 2012 încoace. Elevii care vin la profesională sunt angajați apoi pe o meserie cerută de angajatori.

„Învățământul profesional le oferă oportunitatea de a se angaja și de a avea o meserie. Sunt puțini însă cei care vor să continue învățământul la liceu , astfel încât să promoveze cu bacalaureat să se poată înscrie la facultate, așa cum este Alexandru. Acum depinde de locul lor de muncă, depinde de companie, de cât îl poate sprijini ca să urmeze cursurile la învățământul seral. Noi avem 6 absolvenți de facultate, restul sunt angajați. Este destul de greu, trebuie să ai multă voință”, a declarat Daniela Croitoru, director la Școala Profesională Kronstadt Brașov.

Școala Profesională Kronstadt a avut la început 5 clase pentru două calificări și 125 de elevi. În prezent, are un campus tehnic, cu două școli profesionale susținute de companii și 7 calificări , iar numărul elevilor a ajuns la 850.

Datele de la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) arată că, la nivel național, în anul şcolar 2019-2020, ponderea elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional, din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a, este de 51% la nivel naţional.

Educație

Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris

Published

on

Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.

Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.

„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor

Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.

Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.

Cine este Rodica Bretin

Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.

Continue Reading

Educație

Universitatea Transilvania Brașov urcă 29 de poziții în clasamentul QS World University Rankings Europe 2026

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov continuă trendul ascendent în clasamentele internaționale, reușind o urcare spectaculoasă de 29 de locuri în QS World University Rankings: Europe 2026, una dintre cele mai relevante ierarhii academice la nivel european.

UNITBV se află pe locul 465, dintr-un total de 958 de universități din 42 de țări europene, după ce, în ediția precedentă, ocupa poziția 494.

A șasea universitate din România și performanțe notabile în cercetare

Odată cu acest rezultat, Universitatea Transilvania Brașov se clasează pe locul 6 la nivel național, într-un top care include 21 de universități românești. Clasamentul QS Europe 2026 este realizat pe baza a 12 indicatori, care evaluează cercetarea și inovația, angajabilitatea absolvenților, calitatea predării, deschiderea internațională și sustenabilitatea.

Unul dintre cei mai buni indicatori pentru UNITBV este cel privind rețeaua internațională de cercetare, unde universitatea brașoveană a obținut poziția 292, confirmând consolidarea parteneriatelor academice și științifice la nivel global.

Evoluție constantă și recunoaștere internațională

Ascensiunea Universității Transilvania Brașov este una constantă în ultimii ani. Dacă în 2024 instituția se situa în intervalul 521–530, în 2025 a urcat pe locul 494, iar în 2026 ajunge la 465, confirmând direcția pozitivă de dezvoltare.

La nivel european, QS World University Rankings: Europe 2026 este condus de University of Oxford, ETH Zürich și Imperial College London, instituții de referință în învățământul superior mondial.

Continue Reading

Cotidian

O oră fără electricitate pe Colina Universității: studenții și profesorii susțin Carbon-Free Hour

Published

on

Facultățile de Design de Produs și Mediu și Știița și Ingineria Materialelor dau un semnal clar de responsabilitate față de mediu și se alătură inițiativei Carbon-Free Hour, prin oprirea curentului electric în corpurile E și G de pe Colina Universității, timp de o oră, azi între 12:00 și 13:00.

Demersul este un apel la implicare adresat întregii comunități universitare. Reprezentanții facultăților îi încurajează pe studenți, cadre didactice și colegii din cămine să se alăture inițiativei și să contribuie, chiar și prin gesturi simple, la reducerea consumului de energie.

Gesturi mici, impact mare pentru mediu

În intervalul dedicat Carbon-Free Hour, participanții sunt îndemnați să facă mai multe acțiuni cu impact direct:

  • să stingă luminile atunci când nu sunt necesare,
  • să închidă laptopurile și calculatoarele pentru o oră,
  • să scoată încărcătoarele din priză,
  • să evite folosirea aparatelor electrice mari.

Mesajul inițiatorilor este clar: impactul dorit este vizibil apare atunci când acțiunea individuală se multiplică la nivel de comunitate. O singură oră de atenție la consumul de energie poate însemna mai puține emisii de carbon și un pas concret spre un viitor mai sustenabil.

Educație prin exemplu

Prin această inițiativă, Facultățile DPM și SIM demonstrează că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar universitatea poate fi un spațiu în care educația pentru mediu se face nu doar teoretic, ci și prin acțiuni concrete.

Continue Reading

Trending