DIICOT a trimis în judecată 88 de inculpați - 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale - în două dosare care vizează o presupusă structură de forță organizată în jurul sălilor de jocuri de noroc și al agențiilor de pariuri din toată țara. Potrivit procurorilor, unul dintre elementele-cheie ale rețelei era un sediu central de coordonare organizat chiar la Brașov.
Sediul rețelei de pază era la Brașov
DIICOT susține că liderii grupării ar fi organizat în Brașov un centru de comandă pentru societățile din jurul afacerii cu jocuri de noroc, unde funcționau departamente de monitorizare, contabilitate și juridic. Potrivit anchetatorilor, în funcțiile sensibile ale acestui centru erau angajate numai persoane considerate de încredere de conducerea rețelei. Departamentul de monitorizare urmărea, în timp real, ce se întâmpla în sălile de jocuri din toată țara: distrugeri provocate de clienți, abateri ale angajaților, controale neanunțate sau intervenții ale poliției. Informațiile ajungeau rapid la liderii structurii, iar imaginile incidentelor erau transmise membrilor „pazei interne” - palierul de forță al rețelei, format din peste 40 de persoane, potrivit rechizitoriului.
Procurorii mai acuză că imaginile surprinse de camerele de supraveghere din săli erau folosite selectiv: poliției i-ar fi fost arătate doar secvențele favorabile sălii de jocuri, fără intervențiile violente ale „pazei neoficiale”. Atunci când imaginile nu puteau fi separate fără a expune colaboratorii rețelei, reprezentanții localurilor ar fi invocat defecțiuni tehnice și ar fi refuzat predarea înregistrărilor.
Cum funcționa rețeaua, la nivel național
Potrivit primului dosar, gruparea s-ar fi constituit în 2018 și ar fi ajuns să opereze la nivel național, cu scopul de a proteja afacerile controlate de liderii rețelei, de a împiedica extinderea sălilor concurente și de a bloca tentativele altor grupări interlope de a prelua controlul asupra unor localuri.
Peste 40 de inculpați ar fi format palierul denumit „pază internă”, care intervenea la incidentele din săli, deși localurile aveau, cel puțin formal, contracte cu firme autorizate de pază. Firmele oficiale erau chemate, potrivit anchetatorilor, doar atunci când „paza internă” nu putea ajunge la timp sau când era nevoie de o aparență de legalitate. În structura de forță ar fi fost cooptați și practicanți de performanță ai sporturilor de contact, a căror reputație era folosită pentru intimidarea clienților și a concurenților. Fidelitatea era răsplătită cu bani, premii, excursii și, în unele cazuri, cu posibilitatea ca membrii să își deschidă propriile săli de jocuri în localitățile pe care le controlau.
Clienții câștigători, printre țintele rețelei: Jucătorii erau împiedicați să își ia banii
Una dintre cele mai grave acuzații vizează chiar clienții sălilor de jocuri. Procurorii susțin că jucătorii care obțineau câștiguri importante ar fi fost împiedicați să intre în posesia banilor, iar cei care protestau riscau să fie intimidați, agresați sau interziși în toate sălile controlate de grup. Anchetatorii descriu un incident petrecut în Bacău, în care doi membri ai structurii ar fi lovit o victimă în zona capului cu un baston telescopic metalic, apoi cu pumnii și picioarele, pentru a o determina să nu mai frecventeze sălile de jocuri. Într-un alt caz, o persoană ar fi fost ținută împotriva voinței sale în fața unei săli, până la sosirea unor membri importanți ai grupării.
În dosar a fost trimisă în judecată și o avocată din Baroul Iași, acuzată că ar fi participat la audierea unei persoane, asigurându-se că aceasta nu spune adevărul, după care ar fi transmis conținutul declarației membrilor grupării. Această acuzație urmează să fie verificată de instanță.
Operațiune începută din 2022 și un blocaj procedural de peste doi ani
Primul dosar a devenit public pe 23 noiembrie 2022, când DIICOT și Poliția Capitalei au efectuat 123 de percheziții în București și 19 județe. Atunci au fost ridicate peste 500.000 de euro, o armă cu glonț deținută fără autorizație, două arbalete, arme albe, 40 de kilograme de materiale pirotehnice și opt punguțe cu o substanță identificată de poliție drept cocaină. Au fost reținute 28 de persoane, iar pentru alte 30 s-a cerut arestarea preventivă.
Presa a asociat, la acea vreme, cauza cu rețeaua de săli de jocuri Las Vegas, care avea peste 300 de locații în 31 de județe. DIICOT nu a confirmat, însă, în comunicatul actual, numele persoanelor sau societăților trimise în judecată.
Dosarul a mai ajuns o dată în instanță, dar judecata propriu-zisă nu a început: potrivit unei investigații Info Sud-Est, cauza a rămas blocată în camera preliminară din noiembrie 2023 până în februarie 2026, deși legea prevede un termen maxim de 60 de zile pentru această etapă. Curtea de Apel București a admis parțial contestațiile inculpaților, considerând că acuzația de grup infracțional organizat nu fusese formulată suficient de clar, iar dosarul a fost trimis înapoi la DIICOT. Rechizitoriul din 14 august 2026 marchează revenirea cauzei în fața Curții de Apel București, după remedierea neregulilor semnalate de judecători.
A doua rețea, activă din 2016
Al doilea dosar vizează o grupare distinctă, care ar fi funcționat din septembrie 2016 până la operațiunea din noiembrie 2022. Trei persoane, dintre care una proprietară a unor agenții de pariuri, ar fi pus bazele grupului inițial, la care s-ar fi alăturat ulterior persoane cunoscute pentru comportament violent.
Structura era organizată pe trei paliere - conducere, coordonare și execuție - iar o angajată cu funcția de „manager control” făcea, potrivit acuzării, legătura între agențiile de pariuri și oamenii trimiși să intervină. Angajații ar fi transmis semnalmentele și datele personale ale clienților considerați problematici, pentru a putea fi identificați și găsiți. DIICOT susține că multe dintre victime erau persoane vulnerabile, afectate de dependența de jocuri de noroc, iar teama de membrii violenți ai grupării le-ar fi determinat să evite poliția și să nu reclame agresiunile suferite. Ancheta a revenit în atenția publică în iunie 2025, când procurorii au făcut 16 percheziții în București și Ilfov și au reținut 16 persoane.
Presa a asociat această cauză cu fostul brand de pariuri Winner și cu omul de afaceri Wexler Lior, nume care nu apar însă în comunicatul actual al DIICOT.
Ambele dosare, în camera preliminară
Primul dosar a fost trimis Curții de Apel București, iar al doilea, Tribunalului București. Ambele vor trece prin procedura camerei preliminare, în care judecătorii verifică legalitatea rechizitoriilor și a probelor administrate. DIICOT a cerut obligarea inculpaților la plata a 383.000 de lei, sumă care reprezintă cheltuielile judiciare suportate de stat, nu prejudiciul produs victimelor.
Trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare, iar toate persoanele și societățile vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!