Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat, în premieră, o serie de date privind numărul de cadre care își desfășurau activitatea în Departamentul Securităţii Statului (DSS).
Documentele prezentate sunt datate 24 septembrie 1988 și se regăsesc în dosarul ACNSAS Cab I.V.40 (Cabinet Iulian Vlad).
Conform analizei CNSAS, aparatul teritorial al Securității (cele 40 de județe + S.M.B.) cuprindea 5.869 cadre (40,12% din total). Această structură asigura controlul informativ direct, „la firul ierbii”, pe întreg teritoriul țării.
„Securitatea Municipiului București (S.M.B.): Deși parte din aparatul teritorial, din punct de vedere geografic acționa tot în Capitală. Avea un efectiv masiv de 557 de cadre, fiind de departe cea mai mare unitate teritorială din țară. Cele 40 de Inspectorate Județene (S.J.) împărțeau restul de 5.312 cadre. Media per județ era de aproximativ 132 de cadre, forțele fiind adaptate la importanța economică și strategică a regiunii (Constanța, Timiș și Prahova depășeau fiecare 260 de cadre, în timp ce județe mai mici precum Ialomița, Covasna sau Sălaj abia treceau de 70-80 de cadre)”, se arată într-un comunicat al CNSAS.
În ceea ce privește Securitatea Județului Brașov, aceasta aceasta era formată din 212 cadre (34 femei / 178 bărbați). Din punct de vedere al numărului de securiști, județul nostru, puternic centru industrial și turistic vizat de regim, se clasa pe locul al 6-lea, după București - 557 cadre, Constanța - 285 cadre, Timiș - 271 cadre, Prahova - 261 cadre, Cluj - 251 cadre.
Situația prezentată de CNSAS reprezintă o radiografie a Securității cu aproximativ un an înainte de Revoluția din 1989 și la doar câteva luni de la revolta muncitorilor brașoveni din 15 Noiembrie 1987, moment considerat de istorici drept „începutul sfârșitului regimului comunist”.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!