Connect with us

Opinii

„Diversiunea” PSD Brașov. Țara arde, social-democrații brașoveni și-au adus aminte de monumente

Published

8 ani ago

on

După ce parlamentarii PSD de Brașov s-au ascuns practic, după votul pe Codul Penal din Parlament, anulând conferințele săptămânale de presă și orice întâlniri cu presa și cetățenii, social-democrații brașoveni au descoperit un subiect care, speră ei, mai poate reduce din presiunea pusă pe partid. 

Mai exact, printr-un comunicat de presă – cum altfel, grupul PSD din Consiliul Local a „constatat” că monumentele istorice ale Brașovului sunt în paragină. „Din cauza nepăsării Consiliului Județean. Pentru că această instituție este administratorul fortificațiilor din jurul orașului”, consideră ei. 

„Cu Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Graft, Consiliul Județean se laudă pe pagina sa de internet că le are în grijă, că le-a reabilitat în 2003-2007. Ba mai mult, pe unele, precum Bastionul Graft încă le mai exploatează, pentru că vizitarea se face contra-cost. Atunci de ce Turnul Negru, aflat la câteva zeci de metri de acesta, este închis? De ce scărilor, care erau din lemn le lipsesc multe trepte, astfel încât oricine trece pe acolo este în pericol?”, se arată în comunicatul amintit. 

Mai departe, consilierii locali ai PSD spun că „aflăm din presă că vicepreședintele Consiliului Județean dă vina pe Guvern, vinovatul de serviciu, că nu aprobă mai repede trecerea monumentelor istorice în grija Primăriei. Dar monumentele la cine au fost în ultimii ani? Cine ar fi trebuit să aibă grijă de ele?”. 

În final, Grupul PSD din Consiliul Local Brașov transmite pompos: „cerem Primăriei Brașov să someze Consiliul Județean să pună de urgență la punct monumentele. Urmează luna august, cu aflux important de turiști, care nu au ce să vadă din cauza nepăsării acestor oameni. Iar dacă administrația județeană nu mișcă un deget, cerem amendarea instituției!”. De altfel, acesta este o modalitate foarte veche de comunicare a PSD Brașov, care și-a făcut un obicei din a „solicita public” ceva… 

Proiectul hotărârii de Guvern, de două luni pe la ministere 

Solicitarea transmisă Primăriei prin intermediul presei vine în contextul în care proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov a fost finalizat de mult. Documentul a fost publicat și supus dezbaterii  publice pe site-ul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice încă din 20 aprilie, termenul limită  până la care se puteau transmite  propunerile fiind 30 aprilie (10 zile calendaristice de la data publicării proiectului). Practic, de două luni, proiectul este „uitat” prin sertarele Guvernului sau este pe undeva pe la vreun minister, în așteptarea unei semnături. 

Astfel că, dacă social-democrații brașoveni ar dori ceva mai mult decât să se mai „vadă în presă” pe un alt subiect decât justiția, ar putea foarte bine să „îi solicite public” secretarului de stat Lucian Pătrașcu, proaspăt plecat de la Consiliul Local Brașov, în noua sa poziție din Executiv să ia urma dosarului și să facă toate „demersurile necesare” aprobării horărârii de Guvern. 

Când nu e documentare…

Social-democrații au făcut o „dezvăluire senzațională”: Bastionul Graft este „exploatat” de Consiliul Județean Brașov, iar Turnul Negru sau Turnul Alb nu. Chiar dacă proiectul de hotărâre de Guvern este accesibil tuturor, aleșii locali nu au deschis documentul. Dacă o făceau, puteau observa că Bastionul Graft nu este pe lista obiectivelor care urmează să fie preluate de Primăria Brașov. 

În plus, consilierii locali social democrați puteau discuta cu colegii de partid din Consiliul Județean (unde s-a aprobat «radierea» turnurilor din Cartea Funciară), iar cu această ocazie ar fi aflat că administrația județeană are în proprietate o parte a Bastionului Graft, ceea ce îi permite să „îl exploateze”. 

Pe de altă parte, referitor la aceste monumente, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea,  a declarat că „Primăria așteptă modificarea anexei nr. 1 la HG nr. 972/2002 și apoi predarea imobilelor către municipalitatea. Noi am prevăzut în bugetul local suma de 200.000 lei, pentru demararea lucrărilor de reparații la aceste obiective”. 

 

 

Citeste si:

Related Topics:
Continue Reading
4 Comments

4 Comments

  1. Alex

    09/07/2018 at 18:46

    Acele turnuri din Brasov de pe aleile Dupa Ziduri si Dupa Ziduri 2 (sub Tampa) sunt lasate in paragina, din cauza acelui „ping-pong” intre consiliul local si Primarie, fapt pentru care si cetatuia este scoasa din circuitul turistic, fapt ce l-a revoltat si pe proprietarul paginii WORDPRESS despre catacombele Brasovului, ca dupa ce catacombele au fost „amenintate” cu inlocuirea lor cu un tunel rutier, nu au fost amenajate in vederea unui muzeu subteran ca Muzeul de Arheologie „Curtea Veche” din capitala sau ca catacombele de la Nurnberg, de la Capadochia, de la Malta etc.
    Langa Turnul Negru a ramas si scena AMURAL care e in paragina si ascundea gunoaie, noroc ca au venit tot voluntari sa curete de gunoaie zona, si tufele din fata turnului negru si grota de langa turn de sticle si gunoaie, scena a fost demolata de voluntari care au dus ramasitele de lemn fie in container, fie in spatele maternitatii fie in grota de langa turn, ca sa nu fie vazute de straini, mai ales ca voluntarii au lucrat pentru intampinarea festivalului CERBUL DE AUR si nu au mai vrut sa mai fie publicate reclamatii ca si articolul negativ dat de artista Cindy Lauper, motiv pentru care datoria lor era sa igienizeze zona Dupa Ziduri care e acum frecventata ziua de turistii straini.
    Turnul alb are acum scara de lemn inpracticabila din cauza „surparii” podelei din scanduri

    Răspunde

  2. Piti

    09/07/2018 at 18:57

    Da! E pacat, de monumentele istorice, doar ca Brasovenii si in special edilii sunt ignoranti. Eu ca voluntar am curatat cu echipa aleea „Dupa Ziduri” si in 2015 dar si acum zona turnului negru cand am vazut multe gunoaie sub scena dezafectata din pefeleu si scanduri, si multe sticle aruncate si chiar o papusa sinistra in grota de langa turn, inca multe in galeria mica cu doua intrari fara retele de alte tunele, si pubele distruse, si pentru ca se apropie festivalul „Cerbul de Aur” si vor veni ca vizitatori si rudele cantaretilor in vizita, pentru preintampinare, am inceput curatarea de gunoaie, si efectiv demolarea acelei scene, lemnele care nu au incaput in container, le-am depozitat pana in iarna in padurea din spatele maternitatii, si in grota aceea in locul gunoaielor intr-o galerie care se infunda, pentru a nu fi vazute de vizitatori. Gunoaiele din sticla, plastic, haine si paturi a le oamenilor strazii care dormeau in buncar acu 20 ani le-am dun in pubelele din aleea principala.
    In rest am auzit ca mai are Brasovul multe tunele ascunse sub zona Piata Sfatului – Republicii care sunt sigilate si tinute „Top secret” de catre edili, acelea daca ar fi exploatate are suplimenta numarul de turisti, dar ce sa fac cu edilii incompetenti

    Răspunde

  3. Alex

    14/07/2018 at 13:35

    Asa este.
    Voluntarii sunt aproapre gata. Din scena aia mai sunt doar cateva surcele stivuite si chiar un lampadar stricat ce asteapta sa fie transportate de salubritate. Cateva paluri si scanduri mai sunt langa intrarea din stanga in buncar.
    Am verificat si grota si tufele din fata turnului, acum nu mai sunt decat putine gunoaie, mai trebuie sa curete dar nu mult pe acolo voluntarii. Bine ca nu mai sunt zdrente ale oamenilor strazii decat in gaura infundata de sub drumul care duce la turnul alb la cararea ce duce la luminatorul catacombelor, si in padurea din spatele bibliotecii unde edilii nu au fost in stare sa tunda arbustii, singurele locuri din zona frecventate de oamenii strazii. Buncarul de langa turnul negru are depozitate intr-adevar resturi de lemn de la fosta scena AMURAL intr-o fundatura, puse in locul gunoaielor. Astept ca edilii sa reabiliteze odata si rampele la turnuri la turnul alb, la bastionul curelarilor si la turnul artelor, daca nu o fac ii voi contacta cam pe 15 August de dragul festivalului „Cerbul de Aur”.

    Răspunde

  4. Alex

    02/09/2022 at 20:17

    Rampele de la turnuri sunt chiar reabilitate pe ambele alei de dupa zidurile Cetatii Brasov. Doar fostul centru de agrement de sub Tampa este in paragina ca victima a acelui „Ping-Pong” a autoritatilor locale si a proceselor interminabile a litigiului judecatoresc. Catacombele de pe Dupa Ziduri au functionat ca muzeu si astept sa fie redeschise. Pacat ca AMURAL si „Cerbul De Aur” nu se mai tin, macar sa se tina festivalul MASSIF in Poiana Brasov ca un UNTOLD miniaturizat ca si festivalul din stadionul Craiovei.
    Multe constructii ascunse sunt secrete in Brasov. Eu am reusit sa dezvalui cateva: Beciul tehnic de sub fantana arteziana din Piata Sfatului dezvaluit de muncitorii ce lucrau la mentenanta fantanii; reteaua de tunele de sub Biserica Sf. Martin unde eu de abia am reusit sa ajung acolo deoarece eram obligat sa escaladez un garaj inalt de 2,2 metri destul de dificil si cu grija sa nu deranjez locatarii din zona, unde tunelul are 2 camere subterane si multe cotloane si mai are o iesire pe Str. De Mijloc nr. 20 sigilata de locatari; un bunker grota in curtea fabricii abandonate dintre Str. Memorandului si Str. Carierei, care din pacate a fost astupat de proprietarul terenului fabricii care este inca proprietate privata pentru a nu intra boschetarii sa doarma acolo; pe sub drumul forestier din zona „Panselelor” ce duce la Noua am gasit intamplator o grota care are 2 camere subterane si mai are inca 3 iesiri, una tot jos si alte doua iesiri deasupra drumului mai sus in padure din care una e surpata; In Poiana Brasov la capatul Lacului Miorita inspre Sura Dacilor e un canal prabusit cu un tunel ce duce la tevile din padure de langa Partia Sticlariei, si o grota adanca in care nu am putut sa cobor ca era inundata si avea prag de 3 metri, parea cam periculos pe acolo, dar oricum dupa 3 luni golul subteran a fost inundat integral de apele menajere; Pe sub blocurile de pe Str. Fagetului exista un bunker ca si pe Dupa Ziduri care este modernizat sa nu mai fie grota deloc ci o pivnita de caramida si ce are intrare intr-o curte a casei de pe str. Lunga langa fosta scoala germana, acolo nu am avut curajul sa cobor pe put in jos ca sa nu fie proprietate privata sa fiu luat la rost; In spatele sediului AJOFM din Livada Postei e o grota cu arc de caramida la intrare dar care e astupat cu un dop masiv de pamant adus din afara, exact cum a fost sigilat si tunelul de pe Str. Lanului care a fost surpat intentionat pentru a deveni inaccesibil; In curtea Liceului de Muzica exista o retea de tunele sapate in stanca dar care serveau ca adapost de aparare civila, dar nu se poate patrunde in ele fiind proprietate privata.

    Răspunde

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Gafe de imagine

Bravo, PNL Brașov! Ai reușit! Pentru niște like-uri, te-ai agățat, din nou pe munca altora – Sportul național al partidului…

Published

5 luni ago

on

02/10/2025

By

Bravo, PNL Brașov! Ai reușit! Pentru niște like-uri, te-ai agățat, din nou pe munca altora – Sportul național al partidului…

Echipa BlueStreamline – 33 de studenți excepționali, două prototipuri de mașini create de la zero în acest an și premiate la patru competiții din Europa, în concurență cu universități mult mai bine susținute financiar de autorități, de stat.

18 ani de muncă, inovație și pasiune pentru ei… Și, multe, multe premii.  Ale lor.

Iar voi? Ați permis unui comunicator de partid (apropo! Halal comunicare de partid – aveți și acolo tot „dorei” obedienți cu limba fină?) să transforme totul într-o „știre PNL”, care să fie lansată pe site-ul de partid. Ați vrut să să vă lipiți de performanța asta, să dați de înțeles că ați fost parte din reușită… 

#Spoiler alert: NU, NU AȚI FOST!

Doar v-ați pus costumele alea faine în ziua deschiderii, ați luat atitudinea aia de „noi susținem educația” și ați mai bifat o apariție de imagine. Câte o poză bună de pus la colaj.

Ce să vezi totuși? Nu era loc de PR-ul vostru aici!

Da, la deschiderea anului universitar era nevoie de prezența liderilor din ADMINISTRAȚIE care să își asume susținerea permanentă a acestui domeniu și să o și pună în practică. Și cam atât, fără propagandă de partid.

CA PARTID, în schimb, ați avut șansa să arătați că vă pasă de educație, că susțineți cercetarea,. Ați avut șansa să spuneți tare și clar că inovația este într-adevăr de interes pentru voi. Dar nu, când a fost nevoie de sprijin real, de viziune, de un minim respect pentru acest domeniu, ați tăcut mâlc. Și ați tăiat cu barda – burse, bugete de cercetare, bani pentru plata decentă a profesorilor.

Ați arătat, ca de obicei, cât de sincer vă pasă: o poză-colaj, să vă lipiți de munca și de performanța altora… că poate se ia! La asta faceți o concurență acerbă colegilor de guvernare…

Dar… Măcar poza v-a ieșit bine!

** PS – Apropo, PNL Brașov: știi ce înseamnă performanța și meritocrația?  Sau de-aia te-ai lipit de evenimentul de la Aulă – să înveți de la studenți cum arată?
*** PPS – această critică nu este doar pentru PNL, ci este valabilă pentru toate partidele, care atunci când se văd cu puterea la purtător, uită de „contractul social”…

Continue Reading

Opinii

Cultul zeilor de partid și linșajul jurnaliștilor

Published

6 luni ago

on

07/08/2025

By

Într-un peisaj politic tot mai fragmentat și radicalizat, atacul împotriva jurnaliștilor care încearcă totuși să își facă treaba a devenit sport național. Nu vorbim doar despre o neînțelegere oarecum firească între politicieni și presă, ci despre o campanie sistematică de demonizare a celor care refuză să cânte în corul osanalelor de partid.

Fenomenul nu e nou, dar a căpătat o formă insidioasă și periculoasă în epoca rețelelor sociale.

USR a fost primul partid care a profesionalizat această practică, prin 2017- 2020: un model de politică digitală construită pe rușinare publică, ridiculizare și discreditare a celor considerați dușmani. Faptul că, pentru ei, a tine electoratul în priză înseamnă a-l asmute împotriva cuiva este, la fel, echivalentul propoziției „Laptele este alb”. Mecanismul este simplu: dușmanul zilei este „Dragnea” și urmează tăvălugul. Dușmanul serii este „Judecătorul”, „Pensionarul special”, „Medicul”, „Bugetarul” – și curg invectivele. Dușmanul dimineții este presa – și vedem viitura de jigniri.

Acest hate speech bine plantat în rețelele sociale în perioada în care partidul se hrănea din revolta civică a crescut, s-a maturizat în dispreț și a devenit acum armă predilectă pentru aproape toate partidele extremiste din România.

Modelul USR a devenit modelul AUR. Și credeam că este apogeul. Dar nu a fost așa. A demonstrat-o SOS-ul Dianei Șoșoacă și apoi alții și alții. Ba mai mult, strategia USR a avut un efect de bumerang, pentru că tocmai cei care au patentat modelul au devenit ținte. Așa s-a născut o formă de hate speech cu față „reformistă”, îndreptată adesea împotriva oricui nu se raliază cauzei – inclusiv jurnaliști. Presa care nu susținea cauza era „vândută”, „pesedistă”, „parte din sistem” sau „ciuma roșie”, la fel ca partidul…

Această tactică a prins rădăcini adânci în ultimii ani. A fost validată, normalizată și acum este folosită la scară largă în strategiile de comunicare ale partidelor extremiste din România, indiferent de culoare. Jurnalistul care critică e un dușman, este vândut, este aservit. Cel care întreabă sau abordează incomod este „plătit de Soros”, „de serviciile secrete” sau, în funcție de caz, de „statul paralel”. Spațiul de dezbatere este sufocat de etichete și invective. Cultul liderului și fanatismul partinic au ajuns acum să înlocuiască orice urmă de dialog. Fiindcă, dacă liderul spune, atunci așa este, indiferent de dovezile documentelor…

E o dinamică toxică și periculoasă pentru o democrație care și-a pierdut oricum mare parte din anticorpi. Când presa nu mai are voie să fie critică, ci doar să aclame și să fie parte din PR-ul politic, când fiecare opinie contrară este demonizată ca trădare, atunci nu mai vorbim despre libertate de exprimare, ci despre un nou tip de autoritarism soft, împachetat în like-uri și share-uri.

Dacă analizam mecanismele, vedem că sunt aceleași. Au în spate câtva principii simple: cine nu este cu noi, este împotriva noastră; vinovați sunt alții, iar noi suntem victime. Iar presa AȘA trebuie să reflecte, cum spunem și cum ne convine, că altfel „e aservită”.

Cei care au deschis această cutie a Pandorei au făcut-o, poate, cu cele mai bune intenții. Dar, iată, acum au lăsat în urmă un model de comunicare politică bazat pe hate speech și discreditare. Și, mai grav, au oferit extremismului exact combustibilul de care avea nevoie.

Chiar dacă perspectivele par sumbre acum, sper, totuși, să nu ajungem la situația: „votează și nu cerceta”.

Continue Reading

Opinii

Transparență cu program scurt: cum îți închide ușa Spitalul Județean și Consiliul Județean Brașov, chiar înainte să apuci să bați

Published

7 luni ago

on

26/07/2025

By

Știți vorba aia, „transparența e bună, dar să nu abuzăm”? Se pare că la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, cu binecuvântarea Consiliului Județean, transparența se oferă în porții mici, cu dozatorul de plastic și doar celor care știu dinainte că urmează să se servească.

Dacă dormi la ora 9 seara, ai pierdut „trenul transparenței”

Iată faptele: în seara de 24 iulie 2025, la ora 21:16, se transmite către presă un mesaj pe Whatsapp referitor la proba publică din cadrul concursului pentru ocuparea funcției de manager al spitalului județean. (data de desfășurare: 28 iulie, ora 10:00). Tot acolo, vine și un termen-limită pentru exprimarea intenției jurnaliștilor de a participa la această probă publică: 25 iulie, ora 10:00 dimineața. Adică… vreo 13 ore, în care mulți oameni normali la cap mai și dorm!

Cu alte cuvinte, dacă n-ai deschis aplicația la „cafeaua de noapte” și n-ai reacționat instantaneu dimineața, ai ratat trenul. Și nu orice tren, ci tocmai cel al monitorizării publice a unui concurs care decide cine conduce cel mai mare spital din județ.

Da, da, un concurs public care anterior s-a finalizat cu note hilare, iar candidatul a rămas în continuare în funcție!

Am transmis intenția mea pe email. Însă a doua zi, la 10.30…

30 de minute de întârziere au fost suficiente pentru Comisia de Concurs ca să decidă că „nu se confirmă participarea”. Totul împachetat într-un răspuns frumos și oficial, cu antetul Consiliului Județean și al SPitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, cu număr de înregistrare. Dar evident, nesemnat de o persoană, ci de „comisia de concurs”.

Și uite așa, o dată în plus, am realizat că la Consiliul Județean Brașov și la SCJU, atât de mare e grija față de „regulile jocului”, încât orice urmă de flexibilitate sau bun simț dispare în fața unui ceas care ticăie pe ritm administrativ.

Legea 544/2001: Ca de obicei, o broșură decorativă

În teorie, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public ne promite marea cu sarea. Ne vorbește despre transparență decizională, despre accesul la procese publice, despre o administrație care răspunde, explică, justifică. În practică, la Brașov, legea e respectată după modelul „doar litera, nu și spiritul” – după cum ne avantajează.

Sigur, anunțul Comisiei de concurs a fost trimis. Termenul a fost trecut acolo, printre alte date. Deci totul e legal. Corect?

Perfect legal. Dar absolut netransparent!

Pentru că spiritul legii spune altceva: că autoritățile trebuie să faciliteze, nu să blocheze. Că trebuie să fie deschise, nu criptice. Că administrația publică lucrează în interesul cetățeanului, nu în interesul celor care preferă liniștea concursurilor desfășurate fără public deranjant.

Instituțiile publice și „transparența mimată”

Cazul acesta este doar o mostră — dar una grăitoare — a modului în care transparența e tratată de unele instituții publice ca o obligație enervantă, pe care o îndeplinești strict formal. Trimiți un email seara târziu, setezi un termen greu de atins și apoi spui, cu aerul unui funcționar impecabil: „Ne pare rău, dar nu v-ați încadrat”.

Așa e probabil și cu concursurile: se organizează, dar nu pentru că s-ar dori competiție reală sau vreo monitorizare din partea presei. Se organizează pentru că… așa cere legea (A se vedea concursul pentru noua conducere de la Compania Apa?).

Iar dacă vine vreun curios să întrebe prea multe sau să vrea să participe? Ghinion! A întârziat. Cu 30 de minute. 30 de minute care, ne întrebăm, ar fi afectat în mod real concursul? Evident că nu!

Când faci eforturi reale să eviți supravegherea publică, nu mai poți pretinde că respecți principiile transparenței. Poți doar să joci un teatru birocratic în care decorul e legal, dar spectacolul e o farsă. În această farsă, publicul nu e invitat, ci tolerat — și doar dacă trimite mailul la timp.

Și nu, nu e suficient să trimiți un anunț la 9 seara și să spui apoi că presa nu a fost interesată. Asta nu e transparență reală, ci transparență bifată la mișto. E autosabotaj cu pretext legal.

Continue Reading

Trending