Chiar dacă este un oraș cu o puternică identitate medievală, Brașovul nu a reușit să organizeze un festival medieval pe măsura brandului. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 11 - 13 septembrie, în Piața Sfântul Ioan, organizator fiind Centrul Cultural Apollonia, finanțat integral de la bugetul local, însă nu a atins nivelul unor festivaluri similare organizate de localități mult mai mici și mai sărace. Rezultatele s-au văzut: în multe momente, piața Sfântul Ioan a fost aproape goală.
De exemplu, duminică, era programat concertul Cimpoierilor din Transilvania, o trupă renumită în România pentru muzica medievală. În piață erau, la momentul respectiv, doar câțiva oameni. De asemenea, cele câteva standuri unde își expuneau meșteșugarii produsele aveau puțini vizitatori.
Toate acestea nu au apărut din neant. Dimpotrivă! Este rezultatul unei promovări făcute superficial, „pe genunchi” și începute extrem de târziu. Nu a existat, practic, niciun mesaj care să te convingă să ieși din casă și să vii la acest eveniment.
Singurele momente care au mai înviorat atmosfera au fost concertele de seară.
Cum s-a ajuns aici?
Practic, având în vedere că nu și-a atins obiectivul principal, acela de a aduce un public numeros în piață, putem spune, cu argumente, că festivalul a fost un eșec. De ce?
În primul rând, festivalului i-a lipsit profund caracterul medieval. Faptul că pe scenă au urcat Cimpoierii din Transilvania nu a fost suficient pentru a-i oferi calitatea de „medieval”. La fel, caracterul medieval nu a fost dat de un bufon sau de cele câteva standuri, ori de „instalația artistică” dintr-un colț, o compoziție cu baloți și oglindă.
Au lipsit ingrediente esențiale într-un astfel de festival: reconstituirea istorică, expozițiile sau alte activități care să îi ducă pe vizitatori în urmă cu secole. Trecând prin Piața Sfântul Ioan, trecătorii nu au aflat cum se trăia în evul mediu, cum se îmbrăcau oamenii atunci, cum se luptau sau cum își confecționau diferite unelte. Aceste lucruri le-au putut afla, în schimb, la festivalurile medievale similare de la Hărman, Ghimbav sau Feldioara, unde au fost tabere medievale cu expoziții, activități interactive, spectacole și demonstrații de lupte.
Poate că, făcând o comparație cu „ce a fost pe la alții”, ar fi util ca Brașovul să renunțe puțin la „elitismul” pe care insistă să îl afișeze și să se inspire de la micile localități amintite. Altfel, riscă să organizeze și pe viitor un eveniment banal, fără identitate, fără sare, piper și, mai ales, fără public.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!