Connect with us

Cotidian

FOTO – VIDEO Atelierul lui Artizen Weidenbach din Ghimbav: Opere de artă din fier vechi reciclat, printr-o tehnică mai puțin cunoscută în România

Published

on

Într-un atelier din Ghimbav, Claudiu Dragomir, cunoscut sub pseudonimul artistic Artizen Weidenbach, transformă fierul vechi în opere de artă. Creațiile sale, unele pe care nici nu am fi visat să le vedem în forma pe care el le-o dă, au atras atenția atât în România, cât și peste hotare. Ele pot fi admirate deja în centrul vechi al orașului Ghimbav, la Craiova și în alte localități din România, dar și în Spania. De asemenea, creațiile lui devin deja decorațiuni tot mai apreciate pe domeniile private din țara noastră, diverși proprietari alegând să își amenajeze curțile cu opere personalizate, semnate de Artizen Weidenbach, în tehnica cunoscută ca Scrap Metal Art (Arta fierului vechi reciclat).

Și-a descoperit pasiunea în urmă cu 15 ani

La 40 de de ani, Claudiu a transformat o pasiune descoperită acum 15 ani într-o formă de exprimare artistică unică, combinând creativitatea cu un profund respect pentru mediu dar și pentru istorie, tradiții și tot ce înseamnă cultură și artă.

Claudiu Artizen Weidenbach adună materialele necesare operelor sale din centre de colectare, service-uri auto sau le primește de la prieteni și vecini.

„Am mulți prieteni și cunoscuți, chiar de aici de la noi din Ghimbav și dar și din alte părți, care îmi aduc tot felul de piese vechi. Fac curățenie prin pod, pe la casele bunicilor și dau de astfel de lucruri. Mă sună și îmi spun de ele, iar eu le accept, pentru că știu foarte bine că pot fi folosite pentru ceva. Nimic nu e de aruncat pentru că la mine orice are șansă să devină ceva ce poate fi admirat de oameni”, ne-a povestit Claudiu.

Perseverența este cheia

Claudiu Artizen Weidenbach spune că, deși talentul este foarte important în orice formă de artă, perseverența și munca sunt cheia reușitei. Cel puțin, asta poate susține despre el și evoluția sa în această formă de creație, care se situează la limita dintre artă și meșteșug și spre care nu sunt mulți cei care au deschidere.

Una dintre primele lui lucrări a fost foarte simplă, după cum chiar el spune: un chip realizat din doi rulmenți, un hârleț și o potcoavă. (FOTO) Această primă încercare a deschis însă calea către o serie de „sculpturi realizate din piese auto, unelte vechi și alte obiecte metalice abandonate”.

De asemenea, el își amintește amuzat de unul dintre primii cocoși pe care i-a realizat din piese metalice reciclate. Se știe, de altfel, că cocoșii sunt printre creațiile lui cele mai reușite… Dar a ținut să ne arate și cum i-a ieșit prima operă de acest gen, în comparație cu cocoșul mai recent realizat care stă acum semeț ca decorațiune pe masa din curtea sa.

„Primul cocoș a fost unul chinuit, să știi (nu pare, n.r). Dacă îl pun pe lângă celălalt, zici că a fost făcut de un copil. Dar, asta e… practica îl face pe maestru! E frumos, dar dacă te uiți la el, e rahitic, zici că nu prea a mâncat grăunțe…“, se amuză meșterul din Ghimbav.

Piese vechi, de care nimeni nu mai are nevoie, sunt transformate în opere de artă

În atelierul lui Artizen ai șansa să găsești tot felul de piese metalice mai noi și mai vechi, pe care el le-a atârnat de pereții curții sale, pentru ca atunci când are nevoie să creeze ceva, să le poată vedea mai ușor. Ne-a invitat în zona unde el creează și ne-a arătat câteva dintre aceste materiale. Spune cu drag că unele piese sunt atât de vechi încât tinerii vizitatori care vin la atelierul său să vadă cum își desfășoară activitatea, nici nu știu ce reprezintă acele materiale.

 

Animale, inimi, motociclete, instrumente muzicale – toate făcute din piese de fier vechi de care nimeni nu mai avea nevoie

Din toate aceste piese adunate de pretutindeni, Claudiu creează figuri impresionante, de la animale și motociclete până la inimi și personaje fantastice. Una dintre lucrările sale remarcabile este o sculptură de taur, realizată din piese metalice reciclate, care a fost prezentată și într-un videoclip pe pagina sa de Facebook.

De altfel, în această perioadă el lucrează tot la un taur, în mărime naturală, care i-a fost solicitat de un privat, pentru decorarea propriei curți. ​​  

Operele sale pot fi admirate și spațiul public

Operele lui Artizen Weidenbach au fost expuse în diverse locații din România, inclusiv la Galeria Vollard din Craiova și la târgul de Crăciun de aici.

De asemenea, lucrările sale pot fi admirate în localitatea sa natală, la Ghimbav, unde locuiește și acum. În centrul vechi al orașului pot fi admirate, printre altele, un vultur din piese de fier vechi reciclat, un rinocer, un dinozaur, un cal sau un biciclist.

Mai mult, lucrările sale au ajuns și până în Spania, unde sunt admirate în piețe publice.

Fiecare sculptură, care poate cântări de la câteva kilograme la câteva tone, este rezultatul unei munci meticuloase și al unei viziuni artistice.  Munca cea mai mare este, așa cum el însuși o recunoaște, în partea de pregătire a pieselor, pentru că ceea ce culege de la platformele de fier vechi, de la prieteni sau de la service-uri auto trebuie în primul rând curățat meticulos. Și pentru asta intervine fie mecanic, fie cu substanțe chimice.

Atelierul lui Artizen Weidenbach, una dintre destinațiile copiilor din Ghimbav, în Săptămâna Altfel

Pentru Claudiu, arta nu este doar o formă de exprimare, ci și un mijloc de a promova reciclarea și sustenabilitatea. El încurajează oamenii să-și descopere pasiunile și să contribuie la protejarea mediului, demonstrând că „reciclarea e o necesitate, nu e un moft” .​

De altfel, Artizen Weidenbach nu doar că dă viață metalului abandonat, dar și inspiră o comunitate întreagă să privească dincolo de aparențe și să găsească frumusețea în lucrurile considerate inutile. Acesta este unul dintre motivele pentru care, în Săptămâna Altfel, de exemplu, Claudiu este vizitat la atelierul său de copiii din clasele primare din Ghimbav, pe care cadrele didactice îi aduc aici pentru a le vorbi despre reciclare dar și despre creație, despre artă, perseverență și respect față de muncă. Meșterul îi primește pe toți, cu drag și deschidere, după cum mărturisește chiar el:

„Vin și văd piese vechi, care nici nu știu ce reprezintă, dar află cu ocazia asta, văd cum se pot transforma ele în lucruri frumoase. De fiecare dată când cineva vrea să vină aici, la atelier, și să vadă, eu primesc cu brațele deschise”, spune Claudiu.

Scrap Metal Art – O activitate destul de periculoasă

Deși primește grupuri de elevi din școlile primare, în Săptămâna Altfel, Claudiu nu este foarte convins că ar avea curajul să facă lecții de Scap Metal Art cu copiii, așa cum fac, de exemplu sculptorii clasici, pictorii sau meșterii în lut. Iar motivul este unul care ține strict de siguranță, după cum ne-a povestit chiar el:

„Scrap Metal Art este o artă care pornește de la firul ierbii – adică de la procurarea materialelor din diverse surse. Asta înseamnă că trebuie să mergi pe platformele de fier vechi și să cotrobăi în căutarea unor piese utile, trebuie să le extragi de acolo, trebuie să le pregătești. Numai eu știu de câte răni și accidente am avut parte în acesti 15 ani. Apoi, piesele trebuie pregătite – prin curățare mecanică, curățare cu benzină sau diverse substanțe chimice. Ulterior, ele sunt tranformate în opere, cel mai des prin sudură, dacă nu și prin nituire. Toate acestea sunt proceduri destul de greu de ținut în mână și cu siguranță nu foarte recomandate copiilor”, a explicat Artizen Weidenbach.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Trending