BrasoV Metropolitan
Brașov Metropolitan ›Zona Metropolitana › Efectul reorganizării administrative propuse Drago...

Efectul reorganizării administrative propuse Dragoș Benea: Ghimbavul, cel mai bogat oraș din România, declasat de la oraș-aeroport la comună-aeroport?

S
De Sebastian Aldea
12 NOIEMBRIE 2026
Publicitate Reclamă
Efectul reorganizării administrative propuse Dragoș Benea: Ghimbavul, cel mai bogat oraș din România, declasat de la oraș-aeroport la comună-aeroport?
Primarul Ionel Fliundra contestă propunerea de declasare a orașelor cu sub 10.000 de locuitori. Cu un aeroport, un centru industrial puternic și sute de locuințe în dezvoltare, Ghimbavul mizează pe creștere, nu pe retrogradare.

Declasarea orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori, propusă de europarlamentarul PSD Dragoș Benea este contestată în teritoriu, unul dintre critici fiind primarul Ghimbavului, Ionel Fliundra. De altfel, Ghimbavul, este la limită în ceea ce privește numărul de locuitori, astfel că șansele să depășească pragul de 10.000 de locuitori într-o perioadă relativ scurtă sunt mari, având în vedere că orașul este unul „magnet” pentru cetățeni din toată România. În plus, Ghimbavul este „oraș magnet” și pentru investitori, așa cum arată datele statistice.

„Conform datelor transmise de Prefectură, la data de 1 ianuarie 2026, Ghimbavul avea o populație de 8.846 de locuitori, fără copiii de sub 14 ani, născuți la Brașov, al căror număr este estimat la aproximativ 1.000. În plus, avem autorizații pentru aproximativ 400 de locuințe care se vor construi în oraș, iar pentru realizarea altor 300 se lucrează la Planul Urbanistic Zonal. În aceste condiții, într-o perioadă relativ scurtă cred că vom depăși pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat primarul Ghimbavului, Ionel Fliundra.

În aceste condiții, el susține că nu se justifică declasarea Ghimbavului la rangul de comună. Ba mai mult, dacă o astfel de decizie ar fi luată, revenirea la statutul de oraș odată cu depășirea "baremului" de 10.000 de locuitori ar fi complicată, din punct de vedere birocratic.

Din oraș-aeroport, în comună-aeroport?

Un alt argument important pentru menținerea rangului de oraș a Ghimbavului ține de importanța economică a acestuia. 

„Fără falsă modestie, Ghimbavul este orașul cu cel mai mare PIB per cap de locuitor. Suntem orașul aeroport, suntem un centru industrial dezvoltat. Așa cum îmi place să spun, nu există mașină germană fără o componentă produsă la Ghimbav. În Ghimbav avem o unitate care produce componente pentru aeronavele Airbus, avem IAR, avem companii de top la nivel mondial în domeniul sistemelor audio. Această tendință va continua. În scurt timp, la Ghimbav va veni liderul mondial în ceea ce privește utilajele grele”, a mai spus Ionel Fliundra. 

Calitatea vieții, o prioritate pentru Ghimbav 

Nu în ultimul rând, primarul Ghimbavului a ținut să menționeze că în oraș s-au făcut și se vor realiza investiții în dezvoltarea infrastructurii, ceea ce îl fa e să concureze cu orice localitate urbană de sine stătătoare.

„Vrem să fim un oraș la înălțime, iar pentru a atinge acest obiectiv, am investit și vom investi în infrastructura edilitară. De exemplu, în această perioadă se lucrează la policlinica orașului, în scurt timp vom începe lucrările la un nou corp al Școlii Gimnaziale și pregătim proiectul campusului școlar. Investițiile vizează și zonele verzi, protecția mediului, sportul, cultura sau transportul în comun. Toate aceste investiții contribuie la creșterea calității vieții în Ghimbav și, în același timp, sunt argumente pentru ca Ghimbavul să rămână oraș”, a continuat Fliundra 

Cum arată „matricea sustenabilității” 

Amintim că europarlamentarul PSD Dragoș Benea a propus o „matrice a sustenabilității”, care să stea la baza desființării comunelor și a declasării orașelor. Aceasta include o serie de criterii, care vor fi luate în calcul în analiza unităților administrativ teritoriale: 

  • populația și demografia;
  • sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor şi cheltuielilor proprii ale fiecărei primării), precum şi gradul de colectarea a taxelor şi impozitelor locale;
  • capacitatea administrativă: competenţele administraţiei locale, investiţiile realizate şi fondurile atrase;
  • conectivitatea: distanţa dintre UAT-ul respectiv şi infrastructura de transport, unităţi sanitare sau de pompieri;
  • accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază (număr de şcoli, dispensare, grădiniţe, creşe, medici);
  • serviciile publice locale: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun.

Ți-a plăcut articolul? Spune-ne părerea ta pe Google.

Lasă o recenzie
Publicitate Reclamă

Comentarii (0)

Trebuie să fii autentificat pentru a putea lăsa un comentariu.

Autentificare

Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!

Ghimbav Ionel Fliundra declasarea orașelor Dragoș Benea orașe sub 10.000 de locuitori
S
Sebastian Aldea

Alte știri de interes

Restricții de circulație în centrul Brașovului, pentru Crosul 15 Noiembrie
12 NOIEMBRIE 2026

Restricții de circulație în centrul Brașovului, pentru Crosul 15 Noiembrie

Omagiu pentru novembristul Dănuț Iacob: 1.800 de participanți aleargă pe traseul Revoltei, la a 37-a ediție a Crosului „15 Noiembrie”
12 NOIEMBRIE 2026

Omagiu pentru novembristul Dănuț Iacob: 1.800 de participanți aleargă pe traseul Revoltei, la a 37-a ediție a Crosului „15 Noiembrie”

Un tânăr din cinci nu muncește și nu învață, în România: Guvernul pregătește un program național pentru cei lăsați pe dinafară
12 NOIEMBRIE 2026

Un tânăr din cinci nu muncește și nu învață, în România: Guvernul pregătește un program național pentru cei lăsați pe dinafară