Guvernul condus de Luca Niculescu declanșează vineri, la propunerea PSD, procedura pentru o reorganizare de amploare a statului. Sunt vizate instituții centrale și locale cu atribuții suprapuse și performanță redusă, dar și companiile cu capital majoritar de stat care înregistrează pierderi. Pentru ele sunt luate în calcul restructurarea, fuziunea, reorganizarea sau chiar dizolvarea. Planul prevede și schimbarea modului în care sunt salarizați membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de supraveghere și ai directoratelor din societățile de stat.
Un comitet de analiză condus de premier
Primul pas este înființarea unui Comitet interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea măsurilor de eficientizare a aparatului administrativ și a companiilor de stat. Comitetul este prezidat de premier, iar vicepremierul Marian Neacșu coordonează activitatea și conduce ședințele în absența șefului Guvernului.
„Va oferi un calendar clar și măsuri concrete pentru comasarea și reorganizarea instituțiilor din administrația națională și a companiilor aflate în proprietatea statului”, a spus Luca Niculescu la începutul ședinței. Din comitet fac parte miniștrii, secretarii generali ai ministerelor, șefii agențiilor și autorităților cu structuri teritoriale, secretarul general al Guvernului, șeful Cancelariei și reprezentanți ai AMEPIP, agenția care monitorizează întreprinderile publice. Memorandumul din ședință vorbește despre măsuri „echilibrate, transparente și fundamentate”, care să reducă suprapunerile instituționale, cheltuielile administrative nejustificate și sarcinile inutile pentru cetățeni și firme.
Cele 7 direcții de analiză
- Reducerea și raționalizarea aparatului central și teritorial, prin integrarea serviciilor-suport, digitalizare și eventuale centre comune de servicii la nivel județean sau regional.
- Eliminarea suprapunerilor dintre structurile de inspecție și control, cu mai mult accent pe prevenție și fără reducerea garanțiilor legale.
- Reorganizarea unor structuri județene cu personalitate juridică, prin integrare la nivel regional sau în ministere.
- Identificarea instituțiilor cu atribuții suprapuse sau performanță redusă și propuneri de comasare, fuziune ori desființare.
- Analiza companiilor de stat cu pierderi persistente, pe criterii unitare. Societățile listate la bursă sunt exceptate.
- Analiza companiilor profitabile și măsuri de susținere a eficienței, cu verificarea normelor privind ajutorul de stat și concurența.
- Evaluarea politicilor de remunerare din conducerea companiilor de stat, inclusiv creșterea ponderii componentei variabile, legate de performanță, și plafoane pentru partea fixă.
Calendarul reorganizării: legea, gata până la 1 martie
- 20 noiembrie 2026: constituirea Comitetului.
- 15 decembrie 2026: transmiterea machetelor standardizate pentru colectarea datelor.
- 20 ianuarie 2027: centralizarea și analiza datelor, identificarea opțiunilor și a riscurilor.
- 1 februarie 2027: proiectul actului normativ și documentele de fundamentare.
- 20 februarie 2027: consultare publică, transparență decizională și avizare.
- 1 martie 2027: proiectul ajunge la Guvern. Executivul își propune să își angajeze răspunderea în Parlament pentru această reformă.
Demersul vine după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a spus anterior că va propune ca premierul să își asume răspunderea pentru două reforme majore: reorganizarea administrației locale, inclusiv comasarea unor localități mici, și restructurarea Guvernului. Chiar joi seară, Luca Niculescu a anunțat, într-un interviu la Antena 3, o evaluare a veniturilor încasate de șefii companiilor și agențiilor de stat. Premierul a admis că, în unele companii, sumele nu se justifică, dar a făcut o excepție pentru firmele listate la bursă, unde concurența cu mediul privat influențează salariile.
Pregătirile penru reforma administrativă au început încă din vară. În iulie, Secretariatul General al Guvernului a primit sarcina de a centraliza date despre posturi și companiile de stat, ca bază pentru reorganizarea celor fără activitate sau neprofitabile. Anterior, un alt demers de reformă a vizat primele 17 companii de stat, analizate de un comitet condus de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Vicepremierul Marian Neacșu nu a spus câte și care instituții sau companii sunt vizate. Memorandumul nu conține liste, iar răspunsul va depinde de datele culese până în ianuarie. Nici impactul asupra angajaților și a serviciilor din județe, inclusiv Brașov, nu este precizat.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!