Connect with us

Cotidian

Lucrările de pe Aleea După Ziduri, verificate de „Apele Române”. Pentru unele lucrări, Primăria Brașov trebuie să obțină aviz de la Direcția de Cultură

Published

on

Digurile de beton turnate recent pe Aleea După Ziduri, pe malurile părții descoperite ale canalului Graft, au făcut vâlvă pe rețelele de socializare. De asemenea, intervențiile au intrat în atenția Administrației Bazinale Olt din din cadrul Administrației Naționale Apele Române. De asemenea, lucrările au fost suspendate, urmează să fie făcute expertize de specialitate, iar Primăria Brașov a anunțat că trebuie să obțină un aviz din partea Direcției Județene de Cultură Brașov.

Mai exact, potrivit unui comunicat transmis de Primăria Brașov, anul acesta, în luna iunie, când s-au făcut lucrări de decolmatare a albiei și de punere în siguranță a malurilor cursului de apă au fost descoperite probleme majore, cea mai gravă afectată fiind zona de la Piața Brassai spre maternitate, unde apa a săpat în mal, sub trotuar, existând riscul prăbușirii unei porțiuni din acest trotuar. În materialul amintit se mai arată că lucrările dinspre Biblioteca Județeană (realizate în prima etapă) au presupus doar repararea zidurilor care susțin malul, și acestea sunt avizate.

„În amonte, spre Maternitate, sunt necesare lucrări de rezistență, care presupun intervenții în consolidarea malului, astfel că Direcția Județeană de Cultură Brașov a solicitat suspendarea lucrărilor, efectuarea unei expertize și, ulterior, executarea lucrărilor în regim de urgență”, se mai arată în comunicat.

Asigurări din partea Primăriei Brașov: Nu o să demolăm nicio stâncă

Totodată, administratorul public al municipiului Brașov, Laszlo Barabas, a menționat că problemele cu pârâul Graft datează de anul trecut, când Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Brașov a solicitat intervenția de urgență pentru consolidarea malurilor.

„Anul acesta, Comitetului Local de Situații de Urgență a decis executarea lucrărilor de decolmatare și de reparare a zidurilor. Astfel, s-a intervenit pe toată albia, în așa fel încât să facem o nivelare, să reparăm pragurile și să punem în siguranță trotuarul care era surpat și erau eroziuni pe sub el, găuri mari care puteau duce la prăbușirea trotuarului și punerea în pericol a întregii zone. S-au executat reparații la ziduri. În urma discuției cu reprezentanții Direcției Județene de Cultură, o sa contactăm un expert, o să facem o notă de expertiză, iar pe baza notei de expertiză, o să ni se dea un aviz nou pentru a continua lucrările. Nu o să demolăm nicio stâncă, nicio piatră în plus, așa cum s-au răspândit zvonuri. De asemenea, nu o să dărâmăm nicio cascadă. În niciun caz! Este un punct forte al acestui curs de apă. O să consolidăm zidurile în fața și în spatele cascadei, în așa fel încât să fie pusă în valoare. Este o zonă la care ținem foarte mult, atât ca brașoveni, cât și ca administrație locală. Am investit foarte mulți bani în această zonă, să o amenajăm, să o facem plăcută cetățenilor Brașovului și turiștilor care se plimbă în zonă și continuăm să îmbunătățim”, a explicat Lazslo Barabas.

Piatra naturală lipită de betoane a fost dată jos

Potrivit reprezentantului Primăriei Brașov, în anii 1980, o parte a cursului de apă, în partea dinspre Biblioteca Județeană, a fost introdus într-un sistem de casete din beton, tip U, care au fost cămășuite în această perioadă, pentru a le spori rezistența. De asemenea, având în vedere că în zona respectivă amenajările făcute acum 40 de ani au presupus aceste maluri betonate, s-a testat placarea cu piatră naturală a acestor ziduri.

,,Am făcut un test, într-adevăr. Cum ar arăta zidurile placate, pentru că o porțiune este o lucrare realizată în anii 1980, în momentul în care s-au așezat niște casete de beton pentru a băga pârâul în subteran. Casetele acelea arată foarte urât. Am încercat să îi dăm o formă naturală, acestor betoane urâte, ca să putem să le încadrăm în centrul istoric. Am făcut un test care, dacă nu e bun, îl dăm jos. E doar un test, n-am mișcat betoanele de acolo. Tot acolo sunt”, a precizat Laszlo Barabas.

Joi dimineața, muncitorii au început să dea jos piatra naturală lipită de zidurile de beton.

Pe de altă parte, directorul Fundației Monumentelor Istorice (din subordinea Primăriei Brașov), Diana Micu, a declarat că Direcția de Cultură a solicitat un aviz pentru lucrarea de punere în siguranță și intervenție de urgență și urmează să se ia toate măsurile legale ce implică această obținere a autorizației de lucrări de consolidare.

„Trebuie luată legătura cu un expert atestat pentru zona istorică, care să facă o notă de constatare sau expertiză. În funcție de ce se constată la fața locului, va fi depusă, la Direcția de Cultură, o nouă solicitare pentru obținerea unui aviz de lucrare în regim de urgență și a documentației de autorizare. După obținerea autorizației în regim de urgență, avem termen de 6 luni de zile pentru a întregi documentația de autorizație de intervenție”, a declarat Diana Micu.

Directorul SGA Brașov: Administrația Bazinală Olt a trimis o echipă în teren

Nu în ultimul rând, Toni Butaru, inginer șef la SGA Brașov a spus că în urma inundațiilor, pârâul Graft a avut foarte mult de suferit.

„Și pe partea de ziduri de sprijin, și pe partea de praguri. În septembrie 2024, noi, Apele Române, am trimis Primăriei o atenționare prin care le spuneam că trebuie de urgență refăcute zidurile de sprijin și pragurile de pe pârâul Graft, din zona deschisă de După Ziduri. Anul trecut nu s-a făcut nimic. În mai, după cum bine știm, a mai venit iarăși încă o tură de viituri, mai puternice decât cele din 2024. Și lucrarea s-a degradat extrem de mult. Astfel, obligatoriu trebuia să se intre să se facă reparații. O parte din maluri erau prăbușite, mai mult în zona cascadei, chiar în curbă. Acolo am sesizat de câteva ori primăria că deja apa săpase sub trotuar și exista riscul foarte mare de a se prăbuși trotuarul. Având în vedere că zona este foarte turistică, era o problemă foarte mare”, a spus Toni Butaru, ing. șef SGA.

Pe de altă parte, directorul SGA Brașov, ing. Mihai Uță, a declarat că intervențiile de la pârâul Graft au fost reclamate la Administrația Bazinală Olt, care a trimis o echipă în teren, care să verifice lucrările.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Trending