Pas cu pas: Cum vrea Ministerul Sănătății să complice sesizarea corupției din spitale
Ministerul Sănătății a publicat recent un proiect de modificare a mecanismului electronic prin care pacienții români pot evalua activitatea spitalelor publice și pot sesiza situațiile de condiționare a actului medical sau de corupție din spitale. Această modificare va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate. Proiectul de Ordin de ministru poate fi consultat pe site-ul Ministerului Sănătății, unde a fost postat în transparență decizională.
În prezent, după externare, pacienții pot răspunde prin intermediul mecanismului de feedback, prin formular web sau SMS, la 10 întrebări, dintre care una legată de condiționarea actului medical. Dacă pacientul răspunde că i s-au cerut bani sau atenții din partea medicilor sau asistentelor, primește o nouă întrebare: "Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?".
În cazul în care răspunsul este "DA", Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătății are obligația legală de a intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, de a sesiza autorităţile abilitate.
Ministerul Sănătății dorește să complice procesul de sesizare a potențialului act de corupție prin introducerea mai multor pași birocratici "inutili", subliniază Observatorul Român de Sănătate. În noua formulare, pacienții care deja au sesizat prin formular un act de corupție vor fi rugați să trimită o nouă sesizare pe adresa de email folosită de Ministerul Sănătății pentru comunicarea cu mass-media: [email protected]. Alternativ, pacientul va fi direcționat către autoritățile abilitate, fără niciun alt sprijin.
Observatorul Român de Sănătate arată că a depus oficial o avertizare cu privire la modificarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1501/2016. "Prin promovarea acestei modificări, Ministerul Sănătății încearcă să scape de responsabilitatea legală de a gestiona sesizările de condiționare a actului medical."
Forma actuală a mecanismului de feedback trebuie menținută, alături de introducerea obligativității de raportare trimestrială a evidenței statistice a transmiterii sesizărilor de către minister către autoritățile competente, subliniază reprezentanții Observatorului Român de Sănătate.
Corupția din sistemul medical românesc între 2018 și 2020: manageri de spital, șefi din CNAS, medici și asistenți condamnați sau cercetați
În ultimii 2 ani au fost condamnați definitiv pentru acte de corupție 4 manageri de spital, 3 persoane aflate la conducerea unor direcții de spital, un medic și un asistent medical.
Tot în ultimii 2 ani au fost trimiși în judecată pentru acte de corupție un președinte și un director general adjunct al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, 5 funcționari de rang înalt ai Casei de Asigurări de Sănătate A Municipiului București, 3 manageri de spital, 15 medici și 3 asistenți medicali.
În anul 2019, prin Telverde anticorupție (0800.806.806) al Direcției Generale Anticorupție, o linie telefonică dedicată sesizării actelor de corupție dar separată de mecanismul de feedback al pacientului, au fost primite 39 de sesizări cu privire la posibile fapte de corupție săvârșite de personal medical.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!