Muzeul de Etnografie Bran, din nou în pragul evacuării. Proprietarii au început discuțiile cu Ministerul Culturii

După ce în 18 iunie la Secția de Etnografie a Muzeului Național Bran au fost executorii judecătorești care îi reprezintă pe actualii proprietari a două treimi din terenul pe care funcționează unitatea pentru a cere evacuarea spațiului până în 26 iunie, ieri, la Brașov a ajuns un secretar de stat din Ministerul Culturii, Liviu Brătescu, pentru a negocia cu proprietarii. La discuții, pe lângă reprezentantul ministerului, au participat actualii proprietarii a două treimi din terenul pe care este secția de etnografie, Janusz Szalinski și soția sa, directorul Muzeului Național Bran, Mihai Gorgoi, șeful secție de etnografie, Daniel Apostol, dar și prefectul județului, Cătălin Văsii.  Prefectul Brașovului a anunțat după discuții că proprietarii și reprezentanții Ministerului Culturii vor să găsească o soluție pentru salvarea secției în aer liber.  Una dintre variantele luate în calcul este plata unei chirii de către Ministerului Culturii (în subordinea căruia este Muzeul Național Bran).  Chiria ar urma să  fie plătită până la finalizarea procesului deschis de Ministerul Culturii, care a solicitat anularea actului prin care au fost cumpărate cele două treimi din terenul pe care funcționează Secția de Etnografie. Cum a ajuns terenul în posesia actualilor proprietari Conform reprezentanților Muzeului Național Bran, cele două treimi din terenul pe care funcționează Secția de Etnografie i-au fost retrocedate fostului primar al Branului, Dumitru Reit , care, spun cei de la muzeu, „se pare că a primit de la urmașii fostului proprietar (care stau în străinătate), dreptul de reprezentare”. Ulterior, primarul a vândut terenul actualilor proprietari: Reit Sanda – fiica lui și Szalinski Janusz (cetățean polonez) ginerele lui. Ministerul Culturii a contestat în instanță tranzacția, motivul fiind că vânzătorul nu a notificat Statul Român, care avea drept de preemțiune. În ceea ce privește cealaltă treime, aceasta este deținută de o persoană din străinătate. Conform reprezentanților muzeului, Ministerul Culturii vrea să cumpere această treime, însă nu poate începe negocierile pentru că nu a primit o ofertă de vânzare valabilă în anul 2020. De altfel, proprietarul acestei treimi nici nu este de găsit în acest moment.