Opinia oamenilor: avem o problemă cu pisicile și câinii fără stăpân. Punctul de vedere al unor primari din județul Brașov: nu avem nicio problemă

Societatea Română de Sălbăticie, în parteneriat cu Federația Coaliția Natura 2000 România și Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov au încercat să afle cum percep oamenii câinii și pisicile fără stăpân,  dar și care cred ei că sunt cele mai bune soluții pentru rezolvarea problemei. În acest sens, în cadrul unui proiect mai amplu, pentru care a fost obținută o finanțare nerambursabilă de aproape 133.962 euro, în luna februarie a acestui an cele trei ONG-uri au realizat o cercetare sociologică, prin care și-au propus să afle percepția oamenilor despre animalele hoinare, dar și alte date semnificative. Rezultatele acestei cercetări, dar și a datele colectate de la instituțiile statului și prin activitatea grupurilor de lucru din cadrul proiectului, se va elabora un plan de acțiune care va fi supus dezbaterii publice la începutul  acestei veri, și apoi trimis către toate autoritățile relevante, cu putere de decizie și acțiune în soluționarea problemei animalelor hoinare cu sau fără stăpân.  Ce rezultate au fost obținute în urma sondajului: 

• 92% dintre respondenți declară că animalele hoinare cu și fără stăpân reprezintă o problemă și trebuie rezolvată.
• 40% dintre respondenți declară că există foarte mulți câini hoinari în zona în care locuiesc, iar 45% că există foarte multe pisici hoinare.
• 84% dintre respondenți declară că le este „milă” de animalele hoinare în mare și foarte mare măsură, și doar 4% declară că le este „silă” în mare și foarte mare măsură. Prezența sentimentului de milă la adresa animalelor hoinare prezintă și o corelație semnificativă cu genul respondentului: bărbații exprimă faptul că le este milă într-o mai mică măsură decât femeile. Bărbații și persoanele mai în vârstă tind să exprime în mai mare măsură sentimente negative față de animalele hoinare.
• Un procent de circa 30% dintre persoanele participante la sondaj consideră că animalele hoinare provoacă daune biodiversității în mare și foarte mare măsură (mâncând ouă de păsări, animale mici, etc), respectiv 31% în ceea ce privește câinii și 26% în ceea ce privește pisicile. Totodată, un procent mai ridicat, de circa 45%, nu percepe deloc aceste daune sau percepe că se întâmplă în mică măsură (51% în cazul pisicilor, și 42% în cazul câinilor).
• 30% dintre respondenți hrănesc animale hoinare deseori, iar 50% uneori. 33% dintre respondenți au răspuns că mângâie și se joacă cu animale hoinare deseori, iar 44% că fac aceste activități uneori. 
• 81% dintre persoanele intervievate nu au fost niciodată mușcate de un câine hoinar, iar 72% nu au fost niciodată zgâriați de o pisică hoinară. 17% dintre respondenți au fost atacați de câteva ori de un câine hoinar și alți 17% doar o dată. În plus, 14% dintre respondenți au fost mușcați cel puțin o dată de un câine hoinar. 
• 43% declară că au adoptat un câine hoinar, iar dintre aceștia, jumătate, respectiv 22%, au adoptat nu doar o dată, ci de câteva ori. În plus, 52% declară că au adoptat o pisică hoinară, iar dintre aceștia mai mult de jumătate, 32%, au adoptat nu doar o dată, ci de câteva ori.
• Un procent foarte mic de 3-4% dintre respondenți declară că au abandonat animale sau pui de animale de companie, însă un procent mai ridicat de 22% și respectiv 21% declară că ar fi justificat abandonul în cazul în care animalul devine agresiv sau în cazul în care stăpânii dezvoltă alergii la animale
• Oamenii sunt de acord cu castrarea sau sterilizarea prin intermediul ONG-urilor specializate și a altor agenți privați (87% în mare și foarte mare măsură) și, de asemenea, susțin aceeași acțiune de către instituții publice de stat (85%). „Cei mai mulți dintre respondenți sunt de acord cu adăpostirea animalelor hoinare în adăposturi private -90% în mare și foarte mare măsură - și într-o măsură relativ mai mică (81%) în adăposturi publice de stat.

Chestionarul a fost completat online de 678 de persoane din mai multe zone ale României. Având în vedere că acest chestionar a fost aplicat online, în raportul de cercetare se arată că „reprezentativitatea pentru populația națională nu poate fi garantată sau controlată, deoarece prin natura distribuției online, participanții la sondaj vor fi cei alfabetizați, cu abilități și resurse digitale și acces la rețeaua internet etc”. Rezultatele sondajului au fost prezentate marți, la Brașov, de reprezentanții celor trei ONG-uri. La conferință a participat și un reprezentant al Poliției Animalelor, dar și consilierul județean Lucian Rad (USR). Alesul județean a declarat că a solicitat mai multe informații de la primării despre animalele fără stăpân, iar unii primari din județul Brașov i-au spus că nu au câini comunitari, deși locuitorii au reclamat prezența lor.