Cotidian
Peste 70 de kilometri de piste pentru bicicliști pe digurile de pe marginea râurilor din județul Brașov. Au fost stabilite cinci trasee, dar urmează etapa birocratică
Pe lângă „autostrăzile” pentru bicicliști de pe marginea drumurilor naționale, județene sau comunale, în județul Brașov ar putea fi amenajate și trasee „off road” pe mai multe diguri de apărare de pe marginea cursurilor de apă. Ideea a fost analizată marți în timpul ședinței Grupului de lucru pentru realizarea Planului de Mobilitate la nivelul județului Braşov, de Todorică Șerban – vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Brașov și de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brașov – Mihai Uță.
Astfel, reprezentantul SGA Brașov a propus cinci trasee, cu o lungime totală de peste 70 km, dintre care patru trec prin Zona Metropolitană Brașov, iar unul este în zona Rupea.
„Acestea sunt câteva trasee pe care le-am identificat în primă fază, la solicitarea vicepreşedintelui al Consiliului Judeţean Braşov. Desigur, ar putea fi vorba şi despre alte posibile trasee, însă este necesară deplasarea pe teren a reprezentanţilor CJ care, de comun acord cu specialiştii noştri, să identifice alte diguri pretabile pentru piste de ciclism şi să stabilească modalitatea în care s-ar putea realiza legătura acestora cu infrastructura rutieră. Diguri există şi în zona Făgăraşului, la acumulările de pe cursul Oltului, între Voila şi Viştea, dar acestea aparţin de Hidroelectrica şi nu ar putea fi utilizate pentru piste de ciclism”, a explicat directorul SGA Braşov.
Lucrările sunt mai simple, birocrația mai complicată
Toate digurile incluse în traseele propuse sunt construite din pământ compactat şi înierbat, având o înălţime medie şi o lăţime a coronamentului între 2 şi 4 metri. Pentru ca aceste construcţii de apărare împotriva inundaţiilor să poată fi utilizate pentru crearea unor piste de biciclete, sunt necesare lucrări de amenajare a coronamentului prin nivelare şi completare cu pământ în zonele cu denivelări pronunţate, precum şi a intersecţiilor cu podurile existente pe traseu. În zonele în care structura podurilor rutiere permite accesul bicicletelor pe sub acestea, este nevoie de amenajarea unor rampe de coborâre şi urcare pe diguri.
Mihai Uţă a precizat că în momentul de faţă digurile de pe cursurile de apă din judeţ nu sunt intabulate, fiind în proprietatea statului român. „Dacă administraţia judeţeană îşi manifestă intenţia fermă de demarare a amenajării pistelor de biciclete, SGA Braşov va începe de îndată procedurile privind intabularea digurilor cuprinse în proiect”, a explicat Uță.
La rândul său, vicepreşedintele CJ, Todorică Şerban, a spus că „trebuie găsită varianta optimă din punct de vedere juridic prin care să primim în administrare aceste diguri, astfel încât investiţiile de amenajare a pistelor, de montare a toaletelor publice şi creare a unor spaţii de odihnă, precum şi lucrările de întreţinere pe timp de vară şi iarnă a traseelor să poată fi realizate de către autoritatea judeţeană. În acest sens, va fi organizată o întâlnire de lucru între reprezentanţii CJ Braşov, cei ai SGA Braşov şi conducerea ABA Olt”. Pentru a rezolva această problemă, reprezentantul administrației județene brașovene vrea să se „inspire” din proiecte asemănătoare, implementate la Timișoara și Oradea.
Care sunt cele cinci trasee de pe diguri:
- Primul traseu pleacă din Braşov, de la podul peste pârâul Ghimbăşel situat pe strada Lânii şi continuă cu podul de pe strada Plugarilor – podul de la CAP Stupini – podul de la DN 13 – podul la drumul Bod-Sânpetru, punct din care traseul fie se poate ramifica spre Sânpetru (pe malul drept al pârâului Durbav), fie continuă până la podul de la drumul judeţean 112 A Bod Colonie-Bod Sat, de unde se poate merge până la podul peste Olt, spre Araci. De la podul Bod-Araci situat pe DJ 103, traseul poate merge mai departe pe malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Ghimbăşelul Vechi, de unde poate continua pe malul stâng al acestuia până în localitatea Bod-Sat. O altă ramificaţie ar putea fi realizată spre Feldioara, prin utilizarea digurilor de pe malul stâng al pârâului Bârsa şi al Oltului. Pe acest traseu, lungimea totală a digurilor este de 26 de km.
- Al doilea traseu are punctul de urcare pe dig la podul peste Olt situat pe drumul judeţean 112, în localitatea Podu Olt. Traseul continuă pe digul de pe malul drept al Oltului, până la podul situat în aval, la confluenţa cu Râul Negru, având punctul final la Lunca Câlnicului. Ramificaţiile posibile ale traseului sunt spre Hărman, Araci şi Bod – prin intermediul drumurilor comunale şi judeţene, precum şi spre Prejmer – prin traversarea drumului naţional 11. Digurile de pe acest traseu totalizează 6 km lungime.
- Cel de-al treilea traseu porneşte de la podul peste Tărlung situat pe DN 10, continuă pe digul de pe malul stâng până la podul din Lunca Mărcuşului, după care poate ajunge la Lunca Câlnicului, prin intermediul digului de pe malul stâng al Râului Negru, trecând prin localităţile covăsnene Băcel, Lunca Mărcuşului şi Chiciş, având punctul final la podul de pe DJ 112. Şi acest traseul poate avea o ramificaţie spre Prejmer, utilizând drumurile judeţene şi comunale. Lungimea traseului de diguri este de 25,2 km.
- Traseul al patrulea îşi are punctul de plecare la podul peste pârâul Homorod-Ciucaş, pe malul stâng, ajunge în localitatea Satu Nou la podul situat pe DJ 112, continuă pe dig până la podul peste Homorod-Ciucaş situat pe DN 13, la Feldioara, după care urmează malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Bârsa şi se încheie la podul de pe DN 13, la Hanul din Ardeal. Acest traseu poate avea ramificaţii spre comunele Dumbrăviţa şi Hălchiu realizate prin intermediul drumurilor judeţene şi comunale. Digurile incluse în traseu au o lungime însumată de 23,6 km.
- Cel de-al cincilea traseu descris de directorul SGA Braşov este identificat în zona Rupea. Punctul de urcare pe dig se află la intersecţia drumului naţional 13 cu drumul judeţean 105 A. Traseul continuă pe malul stâng al pârâului Fişer până la confluenţa cu pârâul Cozd, apoi pe malul stâng al acestuia până la DJ 132, după care merge mai departe până la confluenţa cu pârâul Homorodul Mare, punctul final fiind la intersecţia cu DJ 132 Homorod – Mercheaşa. Ramificaţiile de traseu care s-ar putea realiza folosind drumurile judeţene şi comunale sunt spre localităţile Caţa şi Mercheaşa. Lungimea digurilor ajunge la 10 km.
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Cotidian
FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.
Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.
„Indexarea nu este un gest de generozitate”
Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.
Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.
Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.
Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă
Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.
Ultimatum de 30 de zile
În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.
Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.
Cotidian
Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM
După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.
Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.
„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.
De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.
„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.
Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.
ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații
De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.
„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.
Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.
Cotidian
FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor
Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.
Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.
„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.
Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare
Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.
-
Prima Pagina3 zile agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Sănătate3 zile agoUrgențele stomatologice ajung la UPU Brașov. Cabinetul mult promis se deschide cu emoții și condiții la finalul acestei luni
-
Cotidian4 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Stiri Brasov3 zile agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Investitiio zi agoFundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații
-
Politica2 zile agoMarius Dunca, liderul PSD Brașov: „Nu acceptăm falimentarea primăriilor prin experimente administrative! Statul trebuie să fie partenerul primarilor, nu călăul lor!”
-
Sănătate2 zile agoSpitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a pierdut cinci radiologi și un șef de secție. Conducerea unității sanitare încearcă să umple „golul din organigramă” prin transferuri
-
Cotidian4 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
Ioan
05/02/2021 at 10:27
Completare,Ioan…
Adina
15/07/2022 at 16:18
Ce ne lipsea nouă, piste pentru biciclete pe diguri. Sunt multe străzi neasfaltate și ei amenajează diguri pentru bicicliști ??? Bani noștri cheltuiți aiurea. Doamne ferește.! Bătaie de joc