Prăbușirea podului de la Budila ridică semne de întrebare. O „deversare pripită” pe lista posibilelor cauze

Prăbușirea podului de cale ferată de la Budila ridică și acum semne de întrebare. Podul s-a prăbușit în câteva secunde, după ce pila centrală a cedat. Explicația oficială, oferită de prefectul județului Brașov, Marian Rasaliu, a fost că podul avea aproape 90 de ani, în condițiile în care durata lui de exploatare era de 50 de ani. Cu toate acestea, au fost lansate în spațiul public și alte ipoteze: transformarea Tărlungului într-o imensă balastieră ar putea fi una din cauze. Duminică, a apărut o altă ipoteză: deversarea „în pripă” a unei cantități foarte mari de apă din acumularea de pe Tărlung, exact în ziua codului roșu. Această variantă a fost prezentată de senatorul USR Allen Coliban, pe pagina personală de Facebook. Mai exact, el susține că în dimineața zilei de 30 iunie (ziua în care Brașovul a fost sub cod roșu de inundații și s-a prăbușit podul de la Budila) în zona barajului apele Tărlungului au început să crească, riscând să acopere drumul. „Ora 10:30 (aproximativ) - are loc o ședință ad-hoc la baraj, cu vizita Prefectului Marian Rasaliu. Se ia imediat decizia deschiderii descărcătoarelor de ape mari, pentru a scădea nivelul lacului de acumulare. Nimic în presă despre acest lucru.  Ora  10:40 - sunt deschise descărcătoarele, pornește viitura! Nimic în presă”, a scris senatorul.

„Viitura creată de deversarea din lacul de acumulare. Din informații neoficiale, vorbim de aproximativ 150 mc/s, suplimentar față de debitele crescute ale pârâurilor Zizin și Gârcin. Adică enorm. De ce am ajuns ca perioada de ploi anunțate să ne găsească cu barajul plin-ochi? De ce nu a fost golit din timp, în zilele neploioase, la un debit care să nu provoace inundații/probleme? CINE răspunde pentru acest lucru? A fost discutat impactul potențial asupra localităților din aval, în acel moment în care a fost luată decizia deversării din baraj? Din povești, aud că deschiderea descărcătoarelor de ape mari a durat câteva minute, deoarece erau înțepenite, nemaifiind utilizate de ceva vreme. Și mai aud că nu este prima dată când o deversare făcută în pripă cauzează probleme mari - acum câțiva ani o conductă de alimentare cu apă a Brașovului fiind distrusă astfel”, susține parlamentarul.

https://www.facebook.com/allen.coliban/videos/pcb.10155822388507842/10155822381182842/?type=3&theater Pe de altă parte, la solicitarea prefectului Marian Rasaliu, pe 3 iulie, într-o ședință la Prefectură, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov a prezentat un raport al situației din timpul codului roșu, cu măsurile luate atunci. Reprezentanții SGA au arătat atunci că „în perioada premergătoare apariției fenomenelor hidrometeorologice periculoase (începând cu 22 iunie) prin instalația golirii de fund a acumulării Săcele (pârâu Tărlung) a fost evacuat un debit maxim de 80 mc/s, iar prin descărcătorul de ape mari s-a evacuat un debit maxim de 64,55 m³/s, deci debitul maxim evacuat din acumularea Săcele a fost de 144,55 mc/s (prin instalația golirii de fund și evacuator de ape mari). Pe perioada viiturii (în condițiile precipitațiilor extraordinare de 208 l/mp în doar 4 zile), s-a acumulat suplimentar (față de perioada premergătoare viiturii)  în lacul Săcele un volum maxim de 3,285 milioane mc (fiind atins nivelul apei în lac de 746,57 mdM corespunzător unui volum de 20,099 milioane mc), fiind înregistrat un debit afluent maxim de 94,155 mc/s (pr. Tărlung și afluenții acestuia)”. Totuși, reprezentații SGA Brașov nu au precizat câtă apă a fost evacuată din lacul de la Săcele în 30 iunie.