Ghimbavul nu mai seamănă cu localitatea agricolă din acte, iar primarul vrea ca legea reorganizării administrativ-teritoriale care se discută tot mai înflăcărat în această perioadă să țină seama de asta. Pentru a-și susține punctul dee vedere, primarul Ionel Fliundra a anunțat că a a fost deja la București și prezentat liderului Grupului PNL din Camera Deputaților, brașoveanul Gabriel Andronache, o propunere pentru un nou sistem de clasificare a localităților, care să reflecte realitățile economice și tendințele de dezvoltare.
Această clasificare ar trebui să țină seama, în opinia primarului orașului Ghimbav, de profilul socio-economic al fiecărei localități.
Ideea ar putea intra în proiectul reformei administrativ-teritoriale a României, alături de măsuri precum comasarea localităților mici.
„Nu mai putem sta blocați“
Fliundra spune că problema dezvoltării ținute în loc de un profil neactualizat nu este doar a orașului Ghimbav:
„Dincolo de măsuri ce vizează zone limitate și în investiții punctuale, România are nevoie de o regândire a strategiilor, de actualizarea lor în funcție de situația actuală, de tendințele de dezvoltare și de obiectivele stabilite pentru acești ani. Nici noi, ca oraș, nici alte localități din țară nu mai pot stagna într-o realitate stabilită în urmă cu mai bine de 60 de ani. Concret, în cazul Ghimbavului, acesta nu mai poate sta blocat în statutul de localitate agricolă. O demonstrează evoluția din ultimii ani, când orașul nostru a devenit un pol de dezvoltare industrială. Tendința este ca industria să se dezvolte. Sunt numeroase companii puternice care vor să se extindă sau să deschidă unități de producție în orașul nostru“, a declarat Fliundra.
Investitorii vor terenuri, dar terenurile sunt blocate
Pentru ca industria să crească, investitorii au nevoie de spațiu, de terenuri. Ghimbavul ar putea să le ofere, în teorie. În practică însă, proiectele sunt oprite de destinația unor terenuri.
Din acest punct de vedere, primarul îl are în vedere pe cel mai mare proprietar de terenuri, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov - despre care spune că și-a pierdut, în mare măsură destinația inițială, de cercetare în domeniul agricol, pe cele două specii de plante, fiind, mai degrabă, „un business, care apelează intens la bugetul statului român”.
„Pe teritoriul administrativ al Ghimbavului avem terenuri agricole ale Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov. Rolul acestuia ar fi să vină cu soluții de îmbunătățire a soiurilor, să propună tehnologii noi, adaptate schimbărilor climatice. Însă, în realitate, institutul este un business, un simplu cultivator, care beneficiază de o finanțare directă de la bugetul de stat, dar și indirectă, prin sistemul de subvenții prin APIA. Cele mai mari culturi ale lor în ultimii ani, în zona noastră, au fost cele de rapiță sau porumb. Nu țin minte ca în ultimii mulți ani să fi venit, în urma cercetărilor proprii, cu noi soiuri de cartof, de sfeclă de zahăr sau de alte culturi”, a declarat Ionel Fliundra.
„Un proiect de importanță națională. (...) Ar fi în beneficiul nostru, dar și al României”
În acest context, primarul spune că a cerut sprijinul lui Andronache într-un proiect „de importanță națională“,menit să rezolve astfel de situații cu care se confruntă nu doar Ghimbavul, ci și alte localități cu profl similar. Astfel, FLiundra vine și cu o soluție pe care a propus-o în Parlament, liderului PNL de la Camera Deputaților:
„Cea mai bună soluție ar fi ca noi, dar și autoritățile naționale, să ne adaptăm. Unele terenuri aflate acum în administrarea Institutului Cartofului ne-ar putea fi transferate, iar pe acestea ar putea fi dezvoltate proiecte industriale. Ar fi în beneficiul nostru, dar și al României. Eu i-am expus această situație liderului Grupului PNL din Camera Deputaților și i-am solicitat să se implice în acest proiect, unul de importanță națională. În același timp, i-am prezentat necesitatea clasării localităților în funcție de specificul lor economic“, a declarat primarul.
Măsuri compensatorii pentru Institutul Cartofului
Fliundra nu vrea să lase institutul fără pământ. Dacă legislația va permite, primarul are în vedere măsuri compensatorii:
„Am putea cumpăra terenuri în comune agricole din vecinătate, pe care să le oferim la schimb Institutului. În acest mod, institutul ar putea să își continue activitatea, însă în zone cu priful dedicat, iar Ghimbavul ar avea posibilitatea de a se dezvolta în continuare pe zona industrială“, a precizat Fliundra.
Există un precedent cu transferurile de teren de la Institutul Cartofului
Nu ar fi pentru prima dată când terenurile Institutului Cartofului sunt puse în discuție pentru un transfer, cu schimbarea destinației agricole. Proprietățile Institutului au mai fost date pentru proiecte mari, iar unul dintre exemple este Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, care a fost construit inclusiv pe terenuri preluate de la institut. Un alt exemplu este și Spitalul Regional Brașov, care se va ridica pe strada Institutului. Ambele transferuri s-au făcut în baza unor legi adoptate de Parlamentul României.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!