Reformarea planurilor-cadru pentru liceu, propusă recent de Ministerul Educației și Cercetării, deschide o etapă necesară și curajoasă de modernizare a învățământului secundar, susține deputata PSD Brașov, Ariana Bucur.

„Documentul aflat în dezbatere publică aduce atât oportunități de adaptare la nevoile secolului XXI, cât și provocări ce trebuie atent calibrate pentru a nu adânci inechități sau tensiuni în sistem. Una dintre mizele fundamentale ale acestui proces este corelarea dintre competențele-cheie definite la nivel european și atributele profilului de formare al absolventului, așa cum sunt conturate în noua arhitectură curriculară”, a declarat Ariana Bucur.

În acest context, reprezentanta PSD a precizat că sunt câteva repere conceptuale și operaționale ce trebuie evidențiate:

1. Un cadru care privilegiază flexibilitatea și autonomia instituțională

Poate cea mai notabilă schimbare este diminuarea numărului de ore din trunchiul comun (TC), pentru clasele a XI-a și a XII-a, în favoarea curriculum-ului de specialitate (CS) și curriculum-ului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ).

Este de remarcat și faptul că în cadrul bugetelor de ore din trunchiul comun (TC), programele școlare vor integra obligatoriu cele 19 teme de educaţie, aferente celor 7 arii curriculare, pentru care este precizat și nivelul de integrare, ore ce pot fi desfășurate de către cadrele didactice sau de către specialiști în domeniile respective.

Un element care contribuie la autonomia curriculară pe segmentul curriculum-ului de specialitate, îl constituie componenta flexibilă a curriculum-ului de specialitate (CS flexibil), ce include discipline/module de specialitate și alocări orare la decizia unității de învățământ, în cadrul parteneriatelor dezvoltate de școală, într-un domeniu sau mai multe domenii de competență în specializare (de ex. Studiul intensiv/ extins al unei discipline sau grup de discipline).

De asemenea, curriculum-ul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) se poate operaționaliza prin alegerea de către elev a unor opționale care pot fi de aprofundare, noi discipline/module de pregătire, opționale integrate sau de inserție profesională, ce vor putea fi desfășurate prin reorganizarea efectivelor de elevi pe grupe, după opțiunile exprimate.   

Această abordare este salutară, întrucât permite construirea unor parcursuri educaționale personalizate, în care liceenii își pot aprofunda domeniile de interes și se pot pregăti mai eficient pentru trasee de pregătire profesională, fie ele universitare sau nonuniversitare.

2. Actualizarea planurilor, o necesitate amânată de foarte mult timp

În contextul în care structura actuală a planurilor-cadru pentru liceu a fost elaborată, pentru cele mai multe filiere, profiluri și specializări/calificări, în perioada 2004–2009, reactualizarea planurilor-cadru era imperativă. Dinamica socio-economică, digitalizarea, schimbările din piața muncii, dar și noile paradigme educaționale (competențele-cheie, educația STEM/ȘTIAM, învățarea pe tot parcursul vieții) impun o regândire curriculară profundă.

În acest sens, noile planuri-cadru recuperează vechi decalaje: reintroduce în mod echilibrat dimensiuni culturale și identitare (gramatica limbii române, istoria națională, geografia), în paralel cu extinderea disciplinelor de profil, susținute de comunitățile academice și profesionale.

3. Dar ce facem cu echitatea?

Adevărata provocare nu constă în cât de „bune” sunt planurile-cadru pe hârtie, ci în ce măsură pot fi implementate echitabil la nivelul întregii țări. Colegiile și liceele cu rezultate bune și foarte bune în examene și competiții, vor putea construi cu ușurință oferte opționale atractive, cu profesori calificați, infrastructură digitală și resurse de învățare. În schimb, cele din mediile vulnerabile sau dezavantajate, riscă să ofere doar variante minimale sau pur formale ale curriculum-ului opțional.

Această inechitate structurală trebuie compensată  prin măsuri de:

• sprijin financiar dedicat pentru formarea profesorilor și dezvoltarea ofertei CS și/sau CDEOȘ;
• monitorizare atentă a implementării, monitorizare a alfabetizării funcționale și nu în ultimul rând, prin sisteme de identificare, sprijin și monitorizare a elevilor în risc de părăsire timpurie a școlii, pentru prevenirea abandonului; măsuri obligatorii pentru a preveni eșecul școlar, discrepanțele în cadrul unui județ, între județe sau între filiere;
• pilotare extinsă și realistă în toate tipurile de licee – teoretice, tehnologice și vocaționale.

4. Norma didactică și statutul profesorului, teme sensibile

Un alt efect indirect – dar esențial – al acestei reforme este impactul asupra normei didactice. Reducerea orelor obligatorii la unele discipline, alegerea de către elevi a  disciplinelor opționale într-o pondere mai mare, poate duce la scăderea unor norme didactice și la tensiuni în sistem.

Este vital ca Ministerul Educației și Cercetării să comunice clar aceste implicații și să ofere măsuri compensatorii:

• formare profesională /reconversii /conversii pentru noi discipline sau specializări interdisciplinare sau multidisciplinare;
• mobilitate profesională susținută de instrumente reale, nu doar de reglementări birocratice.

5. Un bacalaureat incert pe un fundal în schimbare

Reforma curriculară trebuie însoțită de o reformă coerentă a evaluării finale a liceului – Bacalaureatul. Elevii trebuie să știe dacă și cum opțiunile lor curriculare vor conta în evaluarea finală – un aspect foarte important care poate motiva/ demotiva elevii, existând riscul ca opționalele să fie ignorate sau considerate „neesențiale”, subminând întregul spirit al personalizării formării inițiale. 

Concluzie

Noile planuri-cadru oferă o ocazie reală de modernizare și recalibrare a liceului românesc, dar trebuie dublate de:

• programe școlare adaptate schimbărilor preconizate,
• o viziune unitară asupra echității,
• investiții în dezvoltarea resursei umane,
• transparență în legătură cu viitorul Bacalaureatului, și,
• evaluări anuale de impact, nu doar la finalul ciclului.

„Reforma nu este despre ore în plus sau în minus, ci despre ce fel de absolvent vrem să formăm în România anului 2030. Iar pentru acest deziderat, trebuie să începem de azi cu pași curajoși, și în egală măsură responsabili”, a încheiat Ariana Bucur.