„În județul Brașov, degradarea terenurilor apare, în principal, ca urmare a pășunatului intensiv și a alunecărilor de teren”, a explicat Ionuţ Banciu.În ceea ce privește suprapășunatul, el a dat ca exemplu zona deluroasă dintre Brașov și Sighișoara. Pentru combaterea și prevenirea deșertificării și a degradării terenurilor, Ministerul Mediului lucrează la o strategie pe termen lung, în care să fie prevăzute măsuri și politici până în anul 2030. Totuși, acest document nu va fi gata prea curând, având în vedere că abia a fost finalizat studiul pentru elaborarea viitoarei strategii. De altfel, marți, la minister, specialiștii care au realizat studiul au prezentat principalele axe vizate de acesta:
- impactul schimbărilor climatice asupra deșertificării în România;
- măsurile agricole de prevenire și combatere a deșertificării;
- rolul măsurilor agrotehnice în combaterea deșertificării;
- impactul aridizării asupra solului;
- măsurile silvice de prevenire și combatere a deșertificării și degradării terenurilor;
- măsurile sociale de prevenire și combatere a deșertificării.
Pe de altă parte, până la finalizarea strategiei respective, cel mai probabil, Guvernul va lua unele măsuri punctuale. Printre altele, secretarul de stat în Ministerul Mediului a menționat că este în lucru un act normativ privind acordarea unor compensații proprietarilor de terenuri care împăduresc pajiștile degradate.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!