Cel mai ridicat nivel al abandonului facultății are loc în primul an, arată un studiu realizat de 4 români - Claudiu Herțeliu, Cezar Hâj, Andrei Pârvan și Daniela Alexe-Coteț. Studiul a fost efectuat pe cinci cohorte de studenți și urmează să apară la editura Axel Springer.
”Studenții care provin din alte localități decât cea în care e situată universitatea sunt mai motivați și nu abandonează (probabil pentru că altfel nu prind loc în cămin și/ sau un job suficient de bun care să le permită să rămână ulterior în acel oraș). Pentru cei care locuiesc în același oraș, probabil confortul casei părintești îi face mai puțin motivați. De asemenea am constatat că programe de studiu precum: medicina, militare sau teologice au înregistrat rate ale abandonului cu mult mai mici (uneori 3-5%) comparativ cu majoritatea celorlalte programe, unde nivelul de abandon a fost mai mare - sau apropiat - de 40%)”, spune într-o discuție cu HotNews.ro Claudiu Herțeliu, prodecanul Facultății de Cibernetică și coordonator de doctorat în cadrul Departamentului de Statistică și Econometrie al Academiei de Studii Economice (ASE)
„Aș mai menționa doar un singur factor care-i face pe tinerii români să nu abandoneze studiile superioare: performanta școlară anterioară”, mai spune Herțeliu. „Am constatat că, similar cu alte studii internaționale, studenții care au avut rezultate foarte bune la examenul de Bacalaureat au tendință de a nu abandona în timp ce acei studenți cu rezultate la Bacalaureat mai slabe au șanse mai ridicate de abandon”, explică profesorul.
Ce ar trebui făcut din perspectiva politicilor publice?
"Întrebarea este mult prea complexa pentru a o putea lămuri aici și acum. Însă politicile publice ar trebui contextualizate pentru că informația statistică ne arată o realitate diversă. Exista inegalități de șanse, există motivații diferite ale unor grupuri diferite, unele probleme este clar că sunt 'moștenite' din amonte. Considerăm studiul nostru o primă radiografie la care, cu certitudine, se mai poate suprapune o analiză acum că anul universitar 2020-2021 s-a încheiat și că putem replica metodologica și pentru programele având o durată de 4 ani. Informația există, capabilitate avem, important este că acest nivel de expertiză să fie valorificat și asumat instituțional", spune Herțeliu.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!