Via Transilvanica se transformă, în următorii trei ani, într-un spațiu de cercetare, creație și recuperare a memoriei culturale. Terra Memoriae, un proiect inițiat de Tășuleasa Social și UmanEast, în parteneriat cu Radio România Cultural, va aduce cercetători și artiști direct în comunitățile traversate de traseu.
Desfășurată în perioada 2026–2028, inițiativa își propune să documenteze poveștile, tradițiile, oamenii și locurile care dau identitate celor aproximativ 1.600 de kilometri ai Via Transilvanica. Proiectul pornește de la trei întrebări: „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?”. Organizatorii spun că răspunsurile vor fi căutate nu în spații academice, ci direct în comunitățile de pe traseu.
Nouă rezidențe culturale, în opt ținuturi
În cadrul Terra Memoriae vor fi organizate nouă rezidențe culturale în cele opt ținuturi ale Via Transilvanica. Artiști și cercetători din domenii precum antropologie, istorie, literatură, gastronomie, arhitectură, teatru, fotografie și biologie vor petrece timp în comunitățile de pe traseu. Scopul nu este doar documentarea, ci și construirea unui dialog cu oamenii din aceste comunități. Poveștile, practicile, imaginile, gusturile, formele de locuire și alte elemente ale memoriei locale vor fi transformate în materiale care să rămână accesibile și după încheierea rezidențelor.
Fiecare proiect va lăsa în urmă o „amprentă culturală” – de la texte, fotografii și înregistrări audio până la obiecte, lucrări artistice sau arhive.
„Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”, spune Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Tășuleasa Social.
Brașovul, una dintre porțile Via Transilvanica
Proiectul are o relevanță directă și pentru Brașov. În 2025, Tășuleasa Social a început extinderea Via Transilvanica către alte regiuni istorice ale României și a lansat Terra Borza Teutonica, un traseu de aproximativ 170 de kilometri care face din Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica.
Extinderea traseului este prevăzută să continue în următoarele două decenii, cu accent pe turismul lent și pe comunitățile locale.
În acest context, Terra Memoriae își propune să privească traseul nu doar ca pe o infrastructură turistică, ci ca pe un spațiu în care pot fi descoperite și păstrate poveștile comunităților. Rezultatele vor fi reunite și într-o platformă digitală, unde vor putea fi consultate amprentele culturale realizate în cadrul rezidențelor.
Proiectul va avea ca reper Centenarul Radio România din 2028. Evenimentul principal este programat pentru 1 noiembrie 2028, la Sala Radio, și va fi însoțit de lansarea unui documentar de 90 de minute dedicat proiectului și culturii memoriei.
„Via Transilvanica nu este o destinație turistică, ci un spațiu paideic, o metodă de cunoaștere prin experiență directă, în care drumul devine educator”, afirmă George Gîlea, președintele UmanEast.
Terra Memoriae va urmări astfel să transforme memoria comunităților de pe Via Transilvanica într-o resursă culturală accesibilă atât localnicilor, cât și celor care parcurg traseul, astfel încât poveștile întâlnite pe drum să nu rămână doar experiențe individuale ale drumeților.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!