Visul unei nopți de iarnă: Tunelul de sub Tâmpa

După ideea năstruşnică a şoselei cu două benzi exact prin mijlocul monumentelor istorice din centrul vechi, Primăria Braşov revine cu nou proiect care se dă fiori localnicilor: vrea să construiască o un tunel de legătură între două cartiere, nici mai mult, nici mai puţin, pe sub muntele Tâmpa, până în centrul vechi, relatează România Curată. Anterioara încercare de a discuta acest proiect a creat mari controverse şi i-a făcut pe aleşii locali să dea înapoi. În afara costurilor mari pe care le-ar presupune proiectul, există două riscuri pe care le ridică un astfel de proiect: poate dăuna Muntelui Tâmpa, care este Sit Natura 2000 şi poate afecta grav monumentelor istorice din clasa A, aflate în centrul vechi.   Trei variante de traseu, cu tunel de minim 1.000 m pe sub Tâmpa   Primarul George Scripcaru vrea să scurteze legătura dintre cartierul Valea Cetăţii şi centrul vechi, trecând de-a dreptul prin muntele Tâmpa. Deocamdată, municipalitatea are la dispoziţie un studiu de prefezabilitate, care propune 3 variante de traseu care să străpungă Tâmpa şi să iasă în centrul vechi, în zona bastioanelor şi a zidurilor cetăţii. Primăria urmează să facă şi procedurile pentru achiziţionarea unui studiu de fezabilitate şi a documentaţiilor tehnice, astfel încât să includă proiectul în portofoliul propus spre finanţare pe fonduri europene în ciclul bugetar 2014-2020.   Variantele cuprinse în studiul de prefezabilitate sunt următoarele:

• Varianta 1 – Capătul Bulevardului Valea Cetăţii – tunel prin Muntele Tâmpa (în dreptul lacului de acumulare) – Bastionul Ţesătorilor (Aleea Tiberiu Brediceanu) – Sens giratoriu Şaguna –  Str. George Bariţiu – Str. Mureşenilor – Strada Lungă – DN 13. Lungimea traseului este de 2.030 de metri, din care 1.273 de metri de tunel.

• Varianta 2 – Capătul Bulevardului Valea Cetăţii – Tunel prin muntele Tâmpa (conform variantei 1) – Bastionul Ţesătorilor. Lungimea traseului este de 2.165 de metri, din care 1.290 de metri de tunel. Această variantă presupune luarea a 450 de metri pătraţi din curtea Bastionului Ţesătorilor, care este parte a zidurilor cetăţii, incluse în lista monumentelor istorice categoria A.

• Varianta 3 – Intersecţia dintre Bld. Muncii, Bld. Valea Cetății şi strada Tâmpei – tunel – Zona Star. În acest caz, tunelului ar fi de 920 de metri. Această variantă nu se justifică, din moment ce legătura între cartierul Valea Cetăţii şi centrul vechi al oraşului este deja asigurată cu ajutorul străzii Dobrogeanu Gherea.

Surse din Primăria Braşov susţin că varianta optimă dintre cele trei ar fi prima- cu tunel de 1.270 de metri sub situl Tâmpa, pentru că în capătul din Valea Cetăţii se poate face organizarea de şantier, terenul este al autorităţilor locale şi nu sunt necesare lucrări complexe de relocare a reţelelor de utilităţi. Aşa cum este gândit acum, tunelul rutier pe sub Tâmpa ar urma să fie străbătut de o şosea cu două benzi, fiecare cu lăţimea de 3,5 metri, două benzi de urgenţă a câte 70 de centimetri, două trotuare, fiecare cu o lăţime de un metru. Înălţimea de gabarit va fi de cinci metri deasupra părţii carosabile şi de 2,5 metri pentru trotuare. Potrivit materialului postat pe site-ul România Curată, unele dintre argumentele municipalității pot fi puse cu ușurință sub semnul întrebării: http://www.romaniacurata.ro/la-ce-viseaza-scripcaru-tunel-pe-sub-situl-tampa-care-sa-verse-traficul-in-centrul-istoric-al-brasovului/