Pe dealul Cohalmului din Rupea a existat o fortificaţie încă din perioada dacică, numită Ramidava. Apoi, romanii i-au spus Rupes, germanii Treps, iar românii au numit-o Rupea. Cetatea de la Rupea a fost redată azi localnicilor şi turiştilor, care vor avea ocazia să o viziteze oricând. Lucrările de restaurare care au durat mai mulţi ani s-au finalizat, iar obiectivul a fost redeschis publicului. Tarifele de vizitare stabilite de autorităţi sunt de 10 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii şi 8 lei de persoană, pentru grupuri, pentru cei care vor veni să vadă cetatea.
Pentru restaurarea Cetăţii Rupea s-a lucrat în ultimii patru ani, în cadrul unui proiect de extindere a infrastructurii turistice a oraşului. [scrollGallery id=65] Primarul oraşului, Flavius Dumitrescu, susţine că eforturile de reabilitare a acestui obiectiv au început încă din 2002, în 2007 s-a obţinut finanţarea, iar în 15 mai 2009 a fost demarat proiectul de reabilitare a acestui obiectiv, cu ajutorul fondurilor europene, alocate prin Programul Operaţional Regional. Proiectul a însemnat o investiţie de 30.825.424 lei, dintre care 20.203.379 fonduri nerambursabile UE, 3.089.928 lei, din partea Guvernului României şi 7.532.116, contribuţie a benerficiarului, respectiv oraşul Rupea şi Consiliul Judeţean.
Detaliile proiectului:
- Constructorii au avut în vedere, atât protejarea şi reabilitarea vestigiilor istorice, cât şi protejarea stâncii de bazalt pe care aceasta a fost construită, aceasta fiind declarată monument natural.
- Au fost efectuate lucrări de reabilitare şi, unde a fost posibil, de reconstrucţie a zidurilor de apărare, precum şi a Turnului Porţii, a fântânii, a magaziei militare, a Turnului Slujitorilor, a Porţii Cetăţii de Mijloc, a Turnului Pentagonal, a Capelei, a patru căsuţe, una dintre ele fiind situată în cel mai înalt punct al cetăţii. De asemenea, au fost amenajat un drum de acces, locuri de parcare pentru autoturisme şi autocare, iar în parcarea de lângă cetate a fost amenajată p clădire din lemn, în care va exista un centru de informare turistică.
- Pentru lucrările la vestigiile istorice s-au utilizat materiale de construcţie speciale, din gama Keracoll. Toată tămplăria (scări de acces, balustrade, grinzi, podele, uşi sau ramele ferestrelor) sunt executate din stejar;
Pentru reamenajarea turnurilor şi a căsuţelor, pentru pardoseala subsolurilor s-a utilizat cărămidă dublu presată, montată pe şapă slab armată, cu rost perimetral de aerisire, umplut cu pietriş mărgăritar. La nivelele superioare a fost montată pardoseală din dulapi de stejari, fixaţi pe grinzile de lemn ale planşeelor. Şarpanta a fost realizată din lemn de răşinoase, cu învelitoare din ţiglă solzi;
Lucrările la zidul de apărare a cetăţii de sus au fost executate cu ajutorul alpiniştilor.