30 de ani de la primele alegeri libere din România. Vă mai amintiţi de primii candidaţi la preşedinţie şi Parlament?

Mihaela Parghel

5 ani ago

La 20 mai 1990, în urmă cu 30 de ani, aveau loc primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România după căderea regimului comunist şi după Revoluţia din decembrie 1989.

Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare s-au desfăşurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist. Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfăşurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990. Decretul s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.

Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporţionale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990). Cu privire la Preşedintele României, Decretul prevedea că acesta era ales prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Condiţia de vârstă pentru a candida şi a fi ales în funcţia supremă în stat era 30 de ani.

Candidaţii pentru funcţia de preşedinte al României a fost următorii:

Ion Iliescu (Frontul Salvării Naţionale)
Radu Câmpeanu (PNL)
Ion Raţiu (PNŢCD)

Pentru Parlament s-au înscris aproape 7.300 de candidaţi, dintre care 5.700 pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat

71 de formaţiuni politice şi-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naţionale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Naţional Liberal (PNL), Mişcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), Alianţa pentru Unitatea Românilor – Partidul Unităţii Naţionale Române din Transilvania şi Partidul Republican (AUR – PUNR şi PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucţiei Naţionale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creştină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democraţiei şi Unităţii Naţionale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul “Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012)” (“Studia Politica: Romanian Political Science Review”, 2013).

Primul mandat e preşedinte pentru Ion Iliescu, o victorie zdrobitoare

La primele alegeri libere din România nu a fost nevoie de două tuturi de scrutin, liderul FSN, Ion Iliescu, câştigând cu 85% din voturi, respectiv 12.232.498 voturi.

entru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu, candidatul PNŢCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat). (Sursa: roaep.ro).

Cum a arătat primul Parlament post-comunist din România

FSN a obţinut o victorie clară şi pentru Parlament, având o majoritate care i-a dat ulteriro toată libertatea de decizie. A fost singura dată când UDMR a ieşit pe locul 2 în alegerile parlamentare, în România.

Rezultate alegeri Senat:

Frontul Salvării Naţionale (FSN) – 67,02%, 91 de mandate,
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 7,20%, 12 mandate;
Partidul Naţional Liberal (PNL) – 7,06%, 10 mandate;
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) – 2,50%, un mandat;
Mişcarea Ecologistă din România (MER) – 2,45% şi un mandat;
AUR – Partidul de Uniune Naţională a Românilor din Transilvania şi Partidul Republican – 2,15%, două mandate;
Partidul Ecologist Român (PER) – 1,38%, un mandat;
Antonie Iorgovan, candidat independent – un mandat.

Rezultate alegeri Adunarea Deputaţilor:

FSN – 66,31%, 263 de mandate;
UDMR – 7,23%, 29 de mandate;
PNL – 6,41%, 29 de mandate;
MER – 2,62%, 12 mandate;
PNŢCD – 2,56%, 12 mandate;
AUR – Partidul de Uniune Naţională a Românilor şi Partidul Republican – 2,12%, 9 mandate;
Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) – 1,83%, 9 mandate;
PER – 1,69%, 8 mandate;
Partidul Socialist Democratic Român – 1,05%, 5 mandate

Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizaţii ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, 11 la număr: Comunitatea Lipovenilor din România, Forumul Democratic al Germanilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat – Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democrată a Sârbilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Democratică Turcă Musulmană, Uniunea Elenă din România, Uniunea Democrată a Romilor din România, Uniunea Polonezilor din România “Dom Polski”, Uniunea Ucrainenilor din România, se arată în Monitorul Oficial.

Acest prim parlament postcomunist număra 515 membri, dintre care 396 de deputaţi (387 aleşi şi 9 desemnaţi de minorităţile naţionale) şi 119 senatori (118 reprezentând o formaţiune politică şi unul, independent. El a avut un mandat de doi ani, în perioada 1990-1992, funcţionând ca Adunare Constituantă.