Ramai la curent!

Politica

30 de ani de la primele alegeri libere din România. Vă mai amintiţi de primii candidaţi la preşedinţie şi Parlament?

Publicat

in

La 20 mai 1990, în urmă cu 30 de ani, aveau loc primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România după căderea regimului comunist şi după Revoluţia din decembrie 1989.
 
Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare s-au desfăşurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist. Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfăşurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990. Decretul s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.
 
Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporţionale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990). Cu privire la Preşedintele României, Decretul prevedea că acesta era ales prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Condiţia de vârstă pentru a candida şi a fi ales în funcţia supremă în stat era 30 de ani.

 Candidaţii pentru funcţia de preşedinte al României a fost următorii:

  • Ion Iliescu (Frontul Salvării Naţionale)
  • Radu Câmpeanu (PNL)
  • Ion Raţiu (PNŢCD)

Pentru Parlament s-au înscris aproape 7.300 de candidaţi, dintre care 5.700 pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat

71 de formaţiuni politice şi-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naţionale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Naţional Liberal (PNL), Mişcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), Alianţa pentru Unitatea Românilor – Partidul Unităţii Naţionale Române din Transilvania şi Partidul Republican (AUR – PUNR şi PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucţiei Naţionale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creştină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democraţiei şi Unităţii Naţionale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul „Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012)” („Studia Politica: Romanian Political Science Review”, 2013).

Primul mandat e preşedinte pentru Ion Iliescu, o victorie zdrobitoare

La primele alegeri libere din România nu a fost nevoie de două tuturi de scrutin, liderul FSN, Ion Iliescu, câştigând cu 85% din voturi, respectiv 12.232.498 voturi.

entru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu, candidatul PNŢCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat). (Sursa: roaep.ro).

Cum a arătat primul Parlament post-comunist din România

FSN a obţinut o victorie clară şi pentru Parlament, având o majoritate care i-a dat ulteriro toată libertatea de decizie. A fost singura dată când UDMR a ieşit pe locul 2 în alegerile parlamentare, în România. 

Rezultate alegeri Senat: 

  • Frontul Salvării Naţionale (FSN) – 67,02%, 91 de mandate,
  • Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 7,20%, 12 mandate;
  • Partidul Naţional Liberal (PNL) – 7,06%, 10 mandate;
  • Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) – 2,50%, un mandat;
  • Mişcarea Ecologistă din România (MER) – 2,45% şi un mandat;
  • AUR – Partidul de Uniune Naţională a Românilor din Transilvania şi Partidul Republican – 2,15%, două mandate;
  • Partidul Ecologist Român (PER) – 1,38%, un mandat;
  • Antonie Iorgovan, candidat independent – un mandat.

Rezultate alegeri Adunarea Deputaţilor:

  • FSN – 66,31%, 263 de mandate;
  • UDMR – 7,23%, 29 de mandate;
  • PNL – 6,41%, 29 de mandate;
  • MER – 2,62%, 12 mandate;
  • PNŢCD – 2,56%, 12 mandate;
  • AUR – Partidul de Uniune Naţională a Românilor şi Partidul Republican – 2,12%, 9 mandate;
  • Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) – 1,83%, 9 mandate;
  • PER – 1,69%, 8 mandate;
  • Partidul Socialist Democratic Român – 1,05%, 5 mandate

Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizaţii ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, 11 la număr: Comunitatea Lipovenilor din România, Forumul Democratic al Germanilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat – Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democrată a Sârbilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Democratică Turcă Musulmană, Uniunea Elenă din România, Uniunea Democrată a Romilor din România, Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski”, Uniunea Ucrainenilor din România, se arată în Monitorul Oficial.

Acest prim parlament postcomunist număra 515 membri, dintre care 396 de deputaţi (387 aleşi şi 9 desemnaţi de minorităţile naţionale) şi 119 senatori (118 reprezentând o formaţiune politică şi unul, independent. El a avut un mandat de doi ani, în perioada 1990-1992, funcţionând ca Adunare Constituantă. 

Cotidian

Un fost prefect maghiar al Brașovului, „ultranaționalist român”? AUR a anunțat înscrierea lui în partid, dar a retras postarea prin care a comunicat acest lucru

Fostul prefect și subprefect al județului Brașov, Romer Sandor Mihaly, ar putea face pasul către AUR, după ce un lider local al partidului i-a transmis public un mesaj de bun venit pe Facebook. Postarea a fost ștearsă la scurt timp.

Publicat

in

După ce a plecat de la UDMR și a avut o încercare de relansare a carierei politice în ALDE, fostul prefect și subprefect al Brașovului, Romer Sandor Mihaly pare a avea o nouă încercare politică. Astfel, Dragoș Botorog, coordonator regional la AUR Brașov, a postat public pe Facebook un mesaj prin care i-a urat bun venit în partid fostului subprefect.

După câteva ore însă, reprezentantul AUR a șters postarea de pe Faceboook, care a devenit astfel inaccesibilă publicului larg.

Dacă se confirmă, transferul lui Romer Sandor este unul spectaculos, având în vedere că în AUR, catalogat ca fiind un partid „ultranaționalist” și „extremist”, a racolat în rândurile sale un nume important în trecut în UDMR Brașov.

Romer Sandor a fost prefect al județului Brașov din partea UDMR timp de câteva luni, în perioada 13 martie – 31 decembrie 2014, când a preluat funcția de la Mihai Mohaci (pe atunci la PSD). Anterior, el a fost subprefect al județului. tot funcția de subprefect a ocupat-o și în perioada ianuarie – septembrie 2015.

De asemenea, el a mai fost director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov.

Citește mai departe

Politica

Demisie în direct, în plenul Consiliului Local Făgăraș. Președintele PNL Făgăraș și-a depus mandatul, în semn de protest

Publicat

in

Ședința extraordinară a Consiliului Local de marți, în care a fost aprobat bugetul local al municipiului, a fost una destul de tensionată. Imediat după ce a fost făcută prezența, primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu, a declarat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele din TVA, Făgărașul a primit mai puțini bani.

„Anul trecut, din banii cuveniți, ni s-au luat aproape 2,5 milioane de euro. Anul acesta, mai mult decât cele 6 milioane discutate în comisii (nu a precizat dacă este vorba de lei sau de euro – n.red), ni s-au luat aproximativ două milioane de euro. Cum să echilibrezi un buget, față de anul 2024, când ai un minus de 4,5 milioane de euro, bani care ni se cuveneau? Acești bani sunt plătiți de fiecare dintre dumneavoastră către Trezoreria statului, iar o cotă de 63% din impozitul pe venit ar fi trebuit să vină la bugetul local”, a declarat Sucaciu, care a menționat că vinivat pentru această situație este premierul Ilie Bolojan.

Consilierul demisionar nu și-a asumat bugetul local pe anul 2026

După această intervenție a luat cuvântul consilierul local Cristian Urs, care este și președinte al PNL Făgăraș, a solicitat să ia cuvântul.

Alesul a menținat că bugetul propus de primar „rostogolește datorii” și nu există susținere financairă pentru cheltuielile propuse.   

„Am asistat la ședința comisiilor de specialitate și am avut câteva amendamente ce vizau lucrări neterminate, pentru care nu există finanțări. De asemena, am ridiat problema datoriilor acumulate în ultimii zece ani, pe care actuala administrație nu și le asumă. Responsabilitatea este a fiecăruia dintre consilierii locali și trebuie să votați fără niciun fel de întrebare. Eu nu îmi asum acest buget, părăsesc această sală și vă rog să luați act de demisia mea din Consiliul Local. Vă urez succes”, a declarat Urs.

Conform notificării de demisie ce a fost depusă la registratură, renunțarea la mandat și-a produs efectul începând cu data de 19 mai 2026, ora 15.20.  

Citește mai departe

Cotidian

Sistemul de Management al Deșeurilor în Județul Brașov, în pericol din cauza disputelor politice. Administratorul public al județului Brașov: „În ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice”

Consiliul Județean Brașov riscă să piardă finanțarea europeană pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, după ce unele primării întârzie semnarea contractelor de asociere necesare depunerii proiectului.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov mai are la dispoziție aproximativ o lună pentru a depune cererea de finanțare pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov. În mare, dosarul este pregătit, însă, conform administratorului public al Județului Brașov, Szenner Zoltan, mai trebuie obținute câteva semnături, din partea unor primării, iar unele autorități locale încă se mai gândesc.

Valoarea totală a proiectului, pentru care Consiliul Județean Brașov, după aproape 2 ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, a obținut acordul JASPERS (o etapă premergătoare obținerii finanțării europene), se ridică la 185 de milioane de euro cu TVA, iar proiectul va viza toate localitățile din județ. Pentru acest proiect, primăriile nu vor avea de suportat cofinanțări.

Totul este pregătit, mai puțin contractele de asociere

„Există locațiile pentru investiții, au fost date Hotărâri de Consiliu Local prin care comunele și-au exprimat acordul referitor la realizarea investițiilor, am obținut toate avizele, iar PUZ-urile au fost aprobate prin noi Hotărâri de Consiliu Local. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate cu toate anexele lui, toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate Unitățile Administrativ Teritoriale, toate localitățile, din județul Brașov. Pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Avem totul pregătit, termenul final de depunere a Cererii de finanțare este luna iunie. Și totuși, mai sunt localități unde încă se mai gândesc. Chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice. În ultimele săptămâni atât eu, cât și colegii de la ADI ISO MEDIU Brașov, inclusiv președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian Ioan Veştea, am mers și am discutat cu primari, secretari, administratori publici, consilieri locali, am participat la ședințe de consiliu, am vorbit la telefon non-stop, ca să le oferim detalii și să le răspundem la întrebări. În majoritatea localităților au înțeles importanța proiectului, au răspuns prompt la apelul nostru și le mulțumesc pentru asta. Este ultimul tren, pe care nu ne permitem să îl pierdem”, a declarat administratorul public al județului, Senner Zoltan, care coordonează proiectul.

Totodată administratorul public al județului, a făcut un apel către toate partidele politice, cărora le-a solicitat să se implice în continuarea acestui proiect.

Consiliul Județean și primăriile nu pot suporta costurile

„Fac un apel către partidele politice, către primari, către consilierii locali să înțeleagă importanța acestui moment și să se mobilizeze, astfel încât să putem semna contractul de asociere la timp. Nu este un proiect al Consiliului Județean Brașov. Este proiectul întregului județ, de care vor beneficia toți locuitorii, infiferent de simpatiile lor politice”, a continuat Szenner Zoltan.

Reprezentantul administrației județene a avertizat că, în cazul în care este pierdută finanțarea europeană, Consiliul Județean sau primăriile ar fi puse în situația de a finanța investițiile din fonduri proprii:

„Nici Consiliul Județean Brașov, nici toate autoritățile locale la un loc nu vor dispune de banii necesari pentru gestionarea problemei deșeurilor în județul Brașov”.

În Sitemul de Management Integrat al Deșeurilor sunt prevăzute trei investiții principale: o instalaţie integrată de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea reciclării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor la Măieruş; un centru de sortare şi tratare a deşeurilor pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor, de capacitate mai redusă la funcţiona la Părău; o staţie de transfer, la Hoghiz.

Citește mai departe

Trending