Înainte de 1990, din 100 de copii născuți, doar 3 erau înafara căsătoriei. Anul trecut, din 100 de nașteri, peste 30 erau înafara căsătoriei. Asta în medie. Pentru că la țară, adică fix acolo unde ai zice că tradiția contează, lucrurile stau cel mai prost din acest punct de vedere.
În 10 județe, printre care şi Braşovul, nașterile înafara mariajului sunt de circa 50%. Mai mult, în ultimii 10 ani, în cazul nașterilor cu mame sub 20 de ani, trei sferturi din copii sunt înafara căsătoriei, arată într-o analiză publicată de HotNews.ro.
În zonele urbane din Ialomița, Giurgiu și Călărași și Teleorman sunt cei mai mulți copii născuți de mame necăsătorite. În zonele rurale, Călăraşi, Braşov, Mureş și Ialomiţa sunt județele “campioane” la numărul de copii născuți înaintea căsătoriei.
Practic, în judeţul Braşov, în mediul rural mai mult de jumătate dintre copii se nasc înaintea căsătoriei mamei, iar în mediul urban, unul din 3 copii. Conforma datelor valabile la finele anului 2019, în comunele şi satele din judeţul nostru, 52,53% dintre nou-născuţi vin pe lume în afara căsătoriei, iar în oraşe, 37,02% din bebeluşi au mame necăsătorite.
Șapte din zece nou-născuți ai româncelor care nasc înainte de 20 de ani (căsătorite fiind) sunt concepuți înaintea căsătoriei. Ceea ce te poate face să presupui că eventualele căsătorii care au urmat s-au făcut sub presiunea faptului că femeile au rămas însărcinate.
“În mediul rural, aproape 20% nu au tatăl recunoscut, în vreme ce în grupa de vărstă de femei de peste 20 de ani care au născut, ponderea coboară la sub 5%. În cazul romilor, ponderea femeilor care nasc la vârste sub 20 de ani e de 10 ori mai mare decât proaspetele mame de peste 20 de ani”, explica sociologul Traian Rotariu la o conferință organizată de INS în urmă cu un an, la care i-a reunit pe cei mai buni cercetători pe zona demografiei.
Natalitatea era legată în mare măsură de nupţialitate înainte de 1990, iar populatia Romaniei s-a caracterizat printr-o nupţialitate înaltă. Între anii 1949-1958 rata nupţialităţii a oscilat între 10 si 12 căsătorii la 1000 locuitori, apoi după 1960 rata a scăzut sub 10 căsătorii la 1000 locuitori. Cursul descendent a continuat şi în perioada 1975-1982, nivelul nupţialităţii fiind de 8,7 căsătorii la 1000 locuitori. După 1994 rata nuptialitatii a scazut sub 7.
Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21-22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima nastere în jurul valorii de 22,3 ani. O nupţialitate precoce a fost favorabila unei fertilităţii ridicate de peste 2 copii la o femeie. Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri înaintea căsătoriei, proporţia lor progresand de la 15% (1992) la 27,7% (2010). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. În 2010, din totalul copiilor născuţi in rural, 33,8% au fost născuţi de mame necăsătorite.
Cea mai mare parte a copiilor născuţi azi înaintea căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani, iar diferenâa dintre vârsta medie la prima căsătorie şi vârsta medie la prima naştere a înregistrat un proces de diminuare, ceea ce arată o schimbare de comportament demografic.
Mai multe detalii, AICI.
Sursa foto, AICI