Ramai la curent!

Cotidian

Familie tradițională în România? La țară, peste jumătate din copii se nasc înafara căsătoriei. Braşovul este printre judeţele „campioane”

Publicat

in

Înainte de 1990, din 100 de copii născuți, doar 3 erau înafara căsătoriei. Anul trecut, din 100 de nașteri, peste 30 erau înafara căsătoriei. Asta în medie. Pentru că la țară, adică fix acolo unde ai zice că tradiția contează, lucrurile stau cel mai prost din acest punct de vedere.
 
În 10 județe, printre care şi Braşovul, nașterile înafara mariajului sunt de circa 50%. Mai mult, în ultimii 10 ani, în cazul nașterilor cu mame sub 20 de ani, trei sferturi din copii sunt înafara căsătoriei, arată într-o analiză publicată de HotNews.ro.  

În zonele urbane din Ialomița, Giurgiu și Călărași și Teleorman sunt cei mai mulți copii născuți de mame necăsătorite. În zonele rurale, Călăraşi, Braşov, Mureş și Ialomiţa sunt județele „campioane” la numărul de copii născuți înaintea căsătoriei. 

Practic, în judeţul Braşov, în mediul rural mai mult de jumătate dintre copii se nasc înaintea căsătoriei mamei, iar în mediul urban, unul din 3 copii. Conforma datelor valabile la finele anului 2019, în comunele şi satele din judeţul nostru, 52,53% dintre nou-născuţi vin pe lume în afara căsătoriei, iar în oraşe, 37,02% din bebeluşi au mame necăsătorite. 

Șapte din zece nou-născuți ai româncelor care nasc înainte de 20 de ani (căsătorite fiind) sunt concepuți înaintea căsătoriei. Ceea ce te poate face să presupui că eventualele căsătorii care au urmat s-au făcut sub presiunea faptului că femeile au rămas însărcinate. 
„În mediul rural, aproape 20% nu au tatăl recunoscut, în vreme ce în grupa de vărstă de femei de peste 20 de ani care au născut, ponderea coboară la sub 5%. În cazul romilor, ponderea femeilor care nasc la vârste sub 20 de ani e de 10 ori mai mare decât proaspetele mame de peste 20 de ani”, explica sociologul Traian Rotariu la o conferință organizată de INS în urmă cu un an, la care i-a reunit pe cei mai buni cercetători pe zona demografiei. 

 

 
 
Natalitatea era legată în mare măsură de nupţialitate înainte de 1990, iar populatia Romaniei s-a caracterizat printr-o nupţialitate înaltă. Între anii 1949-1958 rata nupţialităţii a oscilat între 10 si 12 căsătorii la 1000 locuitori, apoi după 1960 rata a scăzut sub 10 căsătorii la 1000 locuitori. Cursul descendent a continuat şi în perioada 1975-1982, nivelul nupţialităţii fiind de 8,7 căsătorii la 1000 locuitori. După 1994 rata nuptialitatii a scazut sub 7.
 
Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21-22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima nastere în jurul valorii de 22,3 ani. O nupţialitate precoce a fost favorabila unei fertilităţii ridicate de peste 2 copii la o femeie. Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri înaintea căsătoriei, proporţia lor progresand de la 15% (1992) la 27,7% (2010). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. În 2010, din totalul copiilor născuţi in rural, 33,8% au fost născuţi de mame necăsătorite.
 
Cea mai mare parte a copiilor născuţi azi înaintea căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani, iar diferenâa dintre vârsta medie la prima căsătorie şi vârsta medie la prima naştere a înregistrat un proces de diminuare, ceea ce arată o schimbare de comportament demografic. 
 
Mai multe detalii, AICI. 
Sursa foto, AICI
 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

În plin sezon turistic, zidul pictat din Piața Sfântul Ioan este mascat de un container roșu. Amenajarea este o „rezidență antreprenorială”, promovată intens de Primăria Brașov

Publicat

in

Unul dintre punctele de atracție din Piața Sfântul Ioan din Brașov, zidul pictat al Mănăstirii Franciscane este parțial acoperit cu un container metalic, vopsit în culoarea roșie. Structura metalică, absolut banală și care aduce mai degrabă a container de șantier, este o „rezidență antreprenorială”, un proiect implementat de câteva  companii private, în parteneriat cu Primăria Brașov.

În primă fază,  la acest container va fi promovată o firmă care realizează broderii pe tricouri, apoi vor fi găzduiți antreprenori, spun organizatorii.

Poate o căsuță de la Târgul de Crăciun?

Aspectul acestui container roșu în această piațetă face notă discordantă cu zona istorică a orașului și, poate ar fi fost mult mai potrivită într-o zonă nouă a orașului, cum este, de exemplu, Coresi. Acolo locuiesc numeroase persoane care pot face parte din publicurile țintă pentru „antreprenoriatul creativ” sau pentru banca ce finanțează proiectul.

În Piața Sfântul Ioan este greu de crezut că se vor opri coloanele de turiști să afle tainele broderiei. În schimb, ei vor pleca acasa cu pozele cu chioșcul metalic și, cel mai probabil, nici nu vor ști despre ce este vorba în acest proiect de susținere a „antreprenoriatul creativ”.

Poate că mai util pentru proiect, dar și pentru imaginea orașului, ar fi fost ca în locul acelui container să fie amplasată o căsuță din lemn folosită și la Târgul de Crăciun. Așa, această structură metalică ne duce cu gândul, mai degrabă, la chioșcurile inestetice din urmă cu mulți ani, de unde puteai cumpăra de la țigări la alcool. Doar că acum chioșcul nu mai e gri-metal sau multicolor, ci doar roșu-burgundy.

Citește mai departe

Cotidian

„Mama cerșește la LIDL, eu aici”. O poartă de intrare în Brașov, rai al copiilor care cerșesc. Pe când o descindere serioasă a DGASPC?

În timp ce autoritățile promovează acțiunile împotriva cerșetoriei desfășurate în centrul Brașovului, fenomenul rămâne vizibil într-unul dintre cele mai importante noduri de transport ale orașului. În Terminalul RATBV de la Stadionul Municipal, călătorii sunt abordați frecvent de minori și persoane vulnerabile care solicită bani.

Publicat

in

Unul dintre consilierii locali brașoveni și-a făcut un obicei în a posta pe rețelele de socializare imagini cu raziile împotriva cerșetoriei. Însă, la nicio astfel de descindere, alesul local nu a vorbit despre una dintre porțile de intrare în oraș: Terminalul RATBV de la Stadionul Municipal. Zona  este una importantă pentru imaginea orașului, astfel că are și un „vad” pe măsură, pentru cerșit.

Călătorii din autocare, întâmpinați de persoane care cer un leu

La „Municipal”, pe lângă numeroasele linii ale RATBV interne și metropolitane vin și autocare care circulă pe rute internaționale. Când coboară din autobuz, călătorii sunt întâmpinați de cerșetori, de regulă minori care ar trebui să fie la școală la acele ore.

De exemplu, în această dimineață, călătorii care coborau sau urmau să urce în autocar erau luați la rând de o fetiță de 7 – 8 ani, care cerea câte un leu. Este aceeași fetiță care apare în zonă aproape zilnic, singură sau însoțită de frați mai mici.

Întrebată unde de mama ei, a răspuns cu seninătate: Ea cerșește la LIDL, eu aici”. Ca și cum aceasta este o strategie banală și bine cunoscută de toată lumea…

Forțele de ordine, scumpe la vedere

De altfel, prezența cerșetorilor la „Municipal” este ceva firesc. Unii sunt copii, alții persoane în vârstă. În plus, la această „poartă de intrare” în oraș își fac veacul oameni fără adăpost, unele în stare de ebrietare sau poate chiar drogate. Cu toate acestea, prezența forțelor de ordine la acest terminal este discretă. Foarte rar trece câte o mașină a  Poliției Naționale, iar Poliția Locală Brașov este o prezență ca și inexistentă.

Cât despre eventualele razii ale unor echipe mixte, din care să facă parte forțe de ordine și echipe ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, acestea par a fi de domeniul utopiei.

Poliția locală Brașov se laudă cu amenzi în valoare de 36.400 de lei aplicate cerșetorilor

Poliția Locală Brașov și Primăria municipiului Brașov se laudă, în schimb, cu raziile pe care pe fac în centrul istoric și alte zone centrale din oraș. Chiar în această dimineață, probabil în același timp când fetița de la „Municipal” ne povestea pe un tot atât de firesc despre strategia de cerșit a familiei, Poliția Locală și Primăria municipiului Brașov postau pe rețelele sociale „raportul” muncii asidue din aceste zile, în ceea ce privește fenomenul, plus câteva recomandări pentru public:

„Ați observat și dumneavoastră acele persoane în putere, apte de muncă, ce se folosesc de minori pentru a atrage compasiunea trecătorilor din zonele centrelor comerciale, piețelor sau din centrul orașului. Oferindu-le bani, îi încurajați să încalce legea. În aglomerație, prezența copiilor care însoțesc aceste persoane, pentru care cerșetoria a devenit o adevărată afacere, poate crea situații în care sunt sustrase bunuri personale de la trecători. Vă recomandăm ca, atunci când observați persoane care cerșesc, să contactați urgent Dispeceratul Poliției Locale Brașov la numărul 0268.954 și, în cazul în care acestea sunt împreună cu minori, să apelați și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Brașov la Numărul Unic Național 119.

Urmare a acțiunilor ce au avut loc în acest weekend, au fost aplicate 23 de sancțiuni contravenționale în valoare de 36.400 lei pentru apelare la mila publicului și pentru ocuparea fără drept a locurilor de parcare destinate persoanelor cu dizabilități, fiind totodată ridicate și 6 vehicule parcate ilegal pe aceste locuri”.

Așteptăm cu interes vești despre gradul de încasare a amenzilor… dacă ele vor ajunge vreodată să fie plătite.

Citește mai departe

Cotidian

FOTO. Arbore prăbușit sub Tâmpa. Primăria Brașov avertizează asupra pericolului copacilor aparent sănătoși

Un paltin s-a prăbușit pe Aleea Brediceanu, în zona de sub Tâmpa, fără a provoca victime. Primăria Brașov atrage atenția că numeroși arbori aparent sănătoși pot ascunde degradări interne care le afectează stabilitatea și justifică intervențiile recomandate de specialiști.

Publicat

in

Un nou arbore s-a prăbușit duminică pe Aleea Brediceanu, în zona de sub Tâmpa, fără a provoca victime, a anunțat Primăria Brașov. Este vorba despre un paltin care a cedat, incidentul fiind considerat de autorități un nou avertisment privind riscurile pe care le pot reprezenta copacii aparent sănătoși.

„Din fericire, nu au fost înregistrate victime, însă situația reprezintă un nou semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le pot ascunde arborii aparent sănătoși”, au transmis reprezentanții municipalității printr-o postare pe rețelele de social media.

Aspectul exterior al unui arbore nu reflectă întotdeauna starea sa reală. Mulți copaci pot avea coroane verzi și un aspect viguros, însă în interior pot fi afectați de putregai, boli sau degradări structurale greu de observat fără o expertiză de specialitate.

În astfel de situații, stabilitatea arborilor poate fi compromisă, iar aceștia se pot prăbuși brusc, fie în urma unor fenomene meteorologice precum vântul și ploile abundente, fie chiar sub propria greutate.

„Acest incident demonstrează încă o dată cât de important este să lăsăm specialiștii să își facă treaba și să ținem cont de evaluările realizate de experții în domeniu. Atunci când aceștia identifică arbori care reprezintă un pericol și recomandă intervenții, măsurile nu sunt luate arbitrar, ci au ca scop protejarea vieții și siguranței cetățenilor”, a mai transmis municipalitatea.

Nu este primul incident de acest fel înregistrat în acest an pe aleea de la baza Tâmpei. Mai mulți arbori s-au prăbușit în ultimele luni, deși la prima vedere păreau sănătoși. În acest context, Primăria Brașov amintește că încă de anul trecut a demarat o amplă evaluare a arborilor considerați potențial periculoși în zonă. În urma analizelor efectuate de specialiști, o parte dintre copaci au fost extrași sau toaletați, iar lucrările de monitorizare și intervenție vor continua și în perioada următoare.

Citește mai departe

Trending